ADRIANA VIDROIU STANCA

2007-06-17T18:22:00.000+02:00

DREPTUL DE A TE SIMTII LIBER
E ste uşor să scrii de spre alţii, să intri fără să baţi la uşă în intimităţile şi sentimentele altora, însă este foarte greu, aproape imposibil, să recunoşti ce se întâmplă cu tine. Simţi că trebuie să ascunzi fapte, gânduri, sentimente...Toţi avem ceva de ascuns, ceva de care ne este ruşine şi teamă. Mă întreb ce s-ar întâmpla dacă nu ne-am măsura tonul vocii, cuvintele ori pur şi simplu intensitatea sentimentelor?
Ce dezastru, nu-i aşa? Cred cu convingere că Libertatea este o stare subiectivă, cu o definiţie în aparenţă simplă, însă inaccesibilă muritorilor . Acolo unde bătaia inimii ia naştere, ţipând după viaţă, începe să ia formă dorinţa de libertate fizică şi spirituală, un drept minim al oricărei persoane, indiferent de sex, naţionalitate, religie, condiţie socială sau capacitate intelectuală. A „zbura” este singura formă de a te cunoaşte, de a-ţi măsura paşii şi visele. Adeseori, mai ales în singurătate, încerc să descopăr labirintul minţii umane, acel simplu „de ce” vinovat de abuzul emoţional pe care unele persoane îl exercită asupra altora. Este destul de greu să înţelegi, mai ales atunci când nu ai niciun fel de pregătire în acest domeniu, de ce o persoană urmăreşte să submineze personalitatea altei persoane, dacă acţionează în termenii unui plan dinainte stabilit sau, mai grav, agresorul o face natural, ca o concepţie de viaţă. Modalitatea de a pune în practică abuzul psihic ori sentimental diferă de la individ la individ (individ este termenul cel mai respectuos care se poate folosi când se vorbeşte despre o astfel de...) şi creşte în intensitate odată cu trecerea timpului. Aproape în toate cazurile întâlnite se folosesc mai întâi critici, apoi insulte ce dau naştere unor sentimente de inferioritate, control şi manipulare.
De ce ea nu plea că? Întrebarea aceasta este des întâlnită printre cei care nu sunt de acord cu
violenţa domestică. Ei însă nu înţeleg realitatea situaţiei: victima ar dori să plece, dar nu i se permite. Cel care o supune violenţei şi-a luat măsuri de precauţie: o controlează, o face să se simtă neajutorată şi, mai ales, realizează că depinde de el. Care este definiţia violenţei sau a abuzului în familie? Poate că este momentul ca această definiţie să fie scrisă cu litere vizibile până departe şi afişată pe toate panourile de pe marginea şoselelor, în metrouri, gări, aeroporturi, în vitrinele magazinelor etc... „Nu contează care este situaţia – nimeni nu merită să fie asuprit şi supus abuzului. Toate merităm o viaţă liberă, lipsită de frică, abuz şi violenţă. Acestea sunt adevăruri universale – nu contează în ce situaţie eşti”.
DEFINIŢIE: Violenţa în familie reprezintă orice acţiune fizică sau verbală săvârşită cu intenţie de către un membru de familie împotriva altui membru al aceleiaşi familii, care provoacă o suferinţă fizică, psihică, sexuală sau un prejudiciu material. Violenţa în familie constituie, de asemenea, împiedicarea femeii de a-şi exercita drepturile şi libertăţile fundamentale. Există
o necesitate mai presus de orice dorinţă, şi aceasta este:

DREPTUL DE A TE SIMŢI LIBER.

2007-06-17T18:05:00.000+02:00

OAMENI...SI FAPTE...
O după amiază călduroasă de iunie, o terasă pustie situată între blocuri şi ascunsă la umbra unor
arbori cu flori violete al căror nume îmi este necunoscut. O descriere sumară a unui loc destul de cunoscut mie şi care devenea, începând din acel moment, motivul unei plăcute amintiri.
Povestea începe de fapt în urmă cu 3 luni, în acea săptămână de luna martie, atunci când Valencia se îmbrăca în haine de sărbătoare, iar străzile puternic luminate lăsau impresia unui oraş din poveşti.
În urma unei apariţii la televiziune, discutând despre Fallas cu prezentatoarea emisiunii, Ana Gonzales, ne-am gândit să folosim prilejul acestei sărbători valenciene şi să încercăm să transformăm în realitate visul unei românce, şi anume acela de a putea îmbrăca un costum tradiţional şi mai ales acela de a putea participa la Ofrenda de flori.
Ana s-a pus pe treaba, eu de asemenea şi, cu ajutorul unui om minunat pe nume Emilio Tamarit
Gil (preşedintele comisiei fallere din strada Lepanto), acest lucru a fost posibil. Românca norocoasă, Ioana Sîntimbreanu, a fost prezentată domnului Emilio Tamarit Gil, care s-a ocupat personal de procurarea costumului, de coafură, de procurarea bijuteriilor care se poartă la astfel de sărbători, apoi de suportarea cheltuielilor corespunzătoare unei nopţi la hotel, cu cina inclusă, şi a valorii buchetului de flori pe care tânăra Ioana Sîntimbreanu din Oliva l-a depus la Fecioara Maria în Plaza de la Virgen, împreună cu celelalte membre ale delegaţiei acestei
comisii din strada Lepanto.
Atât Ana Gonzales cat si domnul Emilio Tamarit, au dedicat timp şi nu numai pentru ca visul
acestei fete să devină realitate. Prezenţa Ioanei a fost considerată ca un eveniment inedit, fapt pentru care televiziunile locale au ţinut să transmită ştirea în direct.
Acesta era de fapt motivul întâlnirii mele cu domnul Emilio, încercam să repar ceea ce nu ar fi
trebuit să se întâmple. Luasem cunoştinţă de felul incalificabil de comportament al familiei Sîntimbreanu, care, văzându-şi visul împlinit, imediat după Ofrenda, fără să anunţe sau să mulţumească, au dispărut în ceaţă. Cu aceasta atitudine au tăvălit în noroi imaginea şi aşa
destul de complicată a întregii comunităţi româneşti.
Fuseserăm invitaţi (eu şi domnul Emilio) la ultimul program numit “Fără frontiere”, condus
de aceeaşi Ana Gonzales, însă din respect pentru comunitatea românească, domnul Emilio a
refuzat invitaţia, motivând că experienţa avută în luna martie ia lăsat un gust amar.
- Adriana Vidroiu
Emilio Tamarit Gil
Oameni şi Fapte

Tvr - Inregistrari

2007-06-16T17:32:00.000+02:00

Tvr - Inregistrari

2007-05-26T18:16:00.000+02:00

2007-05-24 17:09:47
Fira Solidaria a Simat de la Valldigna
Simat acull, demà divendres 25 de maig, una Fira Solidària on estaran representades les principals ONG's i moviments socials del moment. Serà a la Font Gran a partir de les 6 de la vesprada. Organitzacions com Amnistia Internacional, Creu Roja o Acsud.
Redacció -La ValldignaEls Objectius del Mil.lenni de l'ONU, el Comerç Just, les vulneracions dels Drets Humans o la integració del immigrants seran alguns dels temes que es posaran sobre la taula a Simat este divendres en la Fira Solidària que ha organitzat el Fòrum Alternatiu per la Immigració i el projecte en xarxa "Valldigna Som i Serem".Les organitzacions posaran els seus stands informatius per tal de fer arribar a les veïnes i veïns de Simat informació sobre les principals causes de la pobresa i la desigualtat social al món globalitzat.A més está prevista l'assitència d'Adriana Vidroiu, representant de l'Associació de Rumans a València, que pretén compartir unes hores amb la població nouvinguda de Simat de la Valldinga. Més de deu organitzacions han confirmat ja la seua assitència a este encontre. A més de les citades també estaran representants l'Associació d'Amics del Poble Saharaui, l'Associació Valenciana d'Amistad amb Cuba José Martí, Setem, l'Associació Valenciana d'Ajuda al Refugiat, , la Plataforma Pobresa Zero, Globalmón, la AAVV "La Valldigna", el Voluntariat pel Valencià d'Escola Valenciana, l'associació "Veu pròpia" (constituida per gent nou parlant, que no te el valencià com a primera llegua, pero l'ha sent com seua), i el COM, , "Col.lectiu de Músics i Cantants en Valencià".Segons els organitzadors, "esta Fira preten ser l'inici de futurs projectes solidaris en Simat. El projecte en xarxa "Valldigna Som i Serem" ha destacat la importància de fomentar els valors socials i la convivència en un món interconectat i globalitzat, tot i remarcant la necessitat de vehicular als nous vinguts en la llengua del País Valencià, per tal de garantir la seva integració social i cultural".Vídeo denuncia

Ningú sense sostre, Ningú sense drets

2007-05-26T13:22:00.000+02:00

2007-05-26T10:51:00.000+02:00

...Simat de Valldigna
ora 18,oo
In SIMAT DE VALLDIGNA traiesc peste 400 de romani care , in majoritatea lor muncesc in agricultura si constructii , sectoare de activitate care ofera locuri de munca temporar.Foarte putini sunt cei ce se bucura de un loc de munca stabil care sa le asigure surse de venit pe toata durata anului. Aceasta stare de fapt preocupa atat pe romani cat si autoritatile locale avand in vedere ca Simat de Valldigna este o localitate micuta cu putine resurse si pana nu demult o localitate linistita...
Un numar considerabil de ONG imreuna cu reprezentanti ai partidelor politice locale, au organizat aceasta actiune de sensibilizare si informare menita sa rezolve situatia preocupanta a colectivelor de imigranti , din care 91% il reprezinta persoane de nationalitate romana.
Forul Alternativ al Imigrarii , forum din care fac parte majoritatea organizatiilor care au ca principal obiect de activitate colectivele de imigranti din Comunitatea Valenciana a fost invitat sa fie mediatorul dintre administratie si colectivul romanilor din Simat de Valldigna de Valencia.
Delegatul Forului Alternativ al Inmigrarii a fost desemnata d-na Adriana Vidroiu Stanca.
“Concluziile acestei actiuni sunt destul de preocupante dat fiind lipsa de interes a noastra a romanilor in participarea la activitatile cotidiene a localitatilor unde traim. In incercarile administratiei si ale autoritatilor spaniole de a implica colectivele noastre in proiecte si activitati culturale , acestea s-au lovit de dezinteresul si dezbinarea existenta intre noi romanii.”

2007-05-26T10:46:00.000+02:00

Debate inmigración

RADIO

2007-05-26T10:40:00.000+02:00

Mayo 2007

por una enseñanza de calidad

2007-05-11T16:41:00.000+02:00

Spania Cautati “Noul Horizont”
ACTUALITATEA ROMANEASCA
Friday, 02 February 2007
Intrarea Romaniei in Uniunea Europeana deschide un nou orizont romanilor de pretutindeni, iar in acest moment, mai mult ca oricand, comunitatea romaneasca trebuie sa fie organizata, considera Adriana Vidroiu Stanca (foto), una dintre initiatoarele unei noi asociatii romanesti din Valencia denumita Gruparea Romaneasca pentru Cultura “Nou Horizont”.
Asociatia a prins contur abia in toamna anului trecut, dar deja membrii ei au desfasurat o serie de actiuni importante pentru scopurile lor sociale. Au organizat evenimente culturale si au facut cunoscute sarbatorile si traditiile romanesti, au participat la dezbaterile pentru infiintarea unor centre pentru imigranti, au ajutat strainii care nu au inca un acoperis deasupra capului si au prezentat o serie de propuneri Subdelegatiei Guvernului pentru facilitarea obtinerii deptului la munca al romanilor care se afla ilegal in Spania. Potrivit Adrianei Vidroiu Stanca, lupta lor nu a fost in zadar, deoarece au reusit sa elimine unele dintre conditiile greu de acceptat pentru obtinerea dreptului de munca in cazurile regruparii familiale si in cererile pentru rezidenta permanenta.
Printre primii romani stabiliti aiciAdriana Vidroiu Stanca este originara din Brasov, iar din anul 2000 a sosit in Spania alaturi de fiica ei, pe atunci de 19 ani. Pentru inceput, a ales Madridul, unde erau deja stabiliti fratii ei, printre primii romanii sositi aici in anii ’90. “Cunosteam deci situatia reala a unui imigrant, greutatile si avantajele acestui statut care, de fapt, de multe ori se poate numi drama umana”, isi aduce aminte Adriana Vidroiu despre primele zile in Spania. De trei ani, s-a stabilit in Valencia si tot de atunci a devenit mult mai atenta la problemele conationalilor ei care soseau la munca in Spania si la imaginea urata pe care o dobandise comunitatea romaneasca. “Mi-am dat seama ca nu puteam sta cu mainile in san in timp ce mass-media din Spania arunca noroi in obrazul romanului. Un procent de 96% dintre romanii cu drept de munca si rezidenta isi plateau asigurarile sociale, faceau declaratiile de avere, se trezeau in fiecare dimineata si plecau sa isi castige demn si cinstit bucatica de paine, in timp ce mass-media scria doar despre retelele de prostitutie, bandele de hoti sau despre tiganii care isi vindeau copii prin restaurante”, a povestit ea.
Ajutor pentru fiecare imigrantRevoltata de mesajele negative pe care le transmitea presa spaniola, Adriana Vidroiu a cautat modalitati prin care sa transmita si ea mesajele reale ale romanilor. A scris adesea articole in presa despre demnitatea romanilor, s-a alaturat asociatiei Arova, “o ambasadoare a traditiei si folclorului romanesc”, a devenit purtator de cuvant al acesteia, iar apoi a fost numita reprezentantul romanilor in Foro Alternativa de la Inmigracion din Valencia. Dupa Congresul Romanilor de la Madrid, Adriana Vidroiu a avut initiativa de a infiinta o noua asociatie romaneasca in Valencia, care sa militeze pentru promovarea culturii romanesti si pentru drepturile imigrantilor romani. Prima actiune a acestei noi asociatii a fost una de caritate, implinita chiar in ziua de Craciun, anul trecut. Alaturi de alti patru colegi, a impartit pachete cu mancare, dulciuri si fructe imigrantilor care traiesc sub Podul Ademuz.

2007-05-11T16:38:00.000+02:00

2007-05-11T16:27:00.000+02:00

Valencia 11 mai 2007
CATRE BIROUL ELECTORAL CENTRAL

AGRUPACIÓ ROMANESA PER LA CULTURA"Nou Horizont”
(GRUPAREA ROMANEASCA PENTRU CULTURA) din Valencia reprezentata prin ADRIANA VIDROIU in calitate de presedinte, avand in vedere ca data de 19 mai 2007 este o zi lucrativa, cere ca pentru referendumul din VALENCIA,C/Gobernador Viejo nr.14 Bajo, sa se prelungeasca orarul de votare de la 20ºº la 22ºº.
Mentionam ca in cadrul gruparii noastre avem ca si membrii un numar considerabil de romani care muncesc in acea zi iar o mare majoritate dintre acestia sunt credinciosi cu ziua de odihna sambata.
In speranta ca ve-ti lua in consideratie dorinta acestora de a-si exprima dreptul la vot va multumim in numele acestora.

Cu deosebita consideratie,
Adriana Vidroiu

presedinte Agrupació Romanesa per la Cultura
NOU HORIZONT din Valencia

AGRUPACIÓ ROMANESA PER LA CULTURA "NOU HORIZONT"
Avenida Valladolid nr.11 cod. 46020 VALENCIA
Tel: 637 040 034
Fax: 961 336 922
http://www.nouhorizont.org/
asociacion@nouhorizont.org

2007-05-09T05:11:00.000+02:00

campania electorala

2007-05-09T05:04:00.000+02:00

COMISIONES OBRERAS - STATUTUL DE COMUNITAR

2007-05-09T05:02:00.000+02:00

50. ADRIANA VIDROIU STANCA
SPANIA
Monday, April 16th 2007 - 15:52:15
Situatia romanilor din afara granitelor nu este de invidiat.Este bine stiut faptul sa suntem "copiii nimanui" si ca atat in tara cat si aici in diaspora suntem adesea folosit precum capital electoral.De cele mai multe ori ne lasam influentati de preoti sau de anumiti "lideri" care sunt departe de a apara drepturile si de-a se ingriji de demnitatea noastra ca persoana ori de valorile noastre nationale.

2007-05-09T04:48:00.000+02:00

CONGRESO ISLAMIC APRILIE 2007

2007-05-09T04:35:00.000+02:00

PRIMA PUBLICATIE ROMANEASCA DIN VALENCIA

Tuesday, 24 April 2007
A aparut prima publicatie bilingva a comunitatii romanesti din Valencia cu numele : NOU HORIZONT rod al AGRUPACIÓ ROMANESA per la CULTURA “NOU HORIZONT”.Aparitia acestei reviste era o necesitate mai ales datorita faptului ca publicatiile romanesti editate in Spania ajung destul de greu in Valencia iar romanul are nevoie sa fie informat de ceea ce se intampla in jurul sau si mai ales care sunt drepturile si obligatiile sale . AGRUPACIÓ ROMANESA PER LA CULTURA “NOU HORIZONT” vrea sa ajunga la inimile valencienilor prin intermediul culturii adevarate (pentru ca pentru noi cultura nu inseamna sarmale si dansuri populare, toate acestea le consideram traditii romanesti carora revista noastra le reserva un spatiu destul de important )cultura pe care incercam sa o facem cunoscuta. Este stiut faptul ca xenofobia si rasismul dispare calatorind sau atunci cand cunosti un popor la el acasa. Cum acest lucru este imposibil , prin aceasta revista incercam sa aducem Romania in imagini si cuvinte in casele valencienilor.La fel de important este si faptul ca publicatia noastra este un loc de opinie , informare si consultanta jurídica ,atat de necesara in aceste momente de dezinformare si confuzie care s-au creat odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana.Satisfactia noastra este ca revista NOU HORIZONT este o publicatie independenta pusa in slujba romanilor , fara sa urmareasca interésele vreunui partid politic , sau a unui grup anume. Consideram ca mai presus de orice valori materiale se afla DEMNITATEA noastra ca persoane si mostenirea pe care o vom lasa copiilor nostrii.http://www.spaniaromaneasca.com/nou-horizont/index.php

2007-05-09T04:34:00.000+02:00

Panorama sociala din Valencia ne demonstreaza existenta unei diviziuni vizibile in doua sectoare bine definite: cel al puterii si al abundantei pe de o parte, iar de cealalta parte cei multi din care fac parte muncitori , imigranti, tineri, etc...,toti cei care nu sunt favorizati de o pozitie sociala sau de un cont in banca cu multe zerouri.
Colectivele de imigranti reunite in Forul Alternativ al Imigrarii suntem implicate in lupta pentru :
-un loc de munca sigur
-accesul la pregatirea profesionala
-libertatea cuvantului
-accesul la o locuinta demna
-apararea demnitatii personale
-egalitatea in drepturi
-dispritia exploatarii si a discriminarii
Odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana am devenit privilegiati prin dobandirea statutului de comunitari si implicit al dreptului la vot la alegerile municipale.
Forul Alternativ al Imigrarii compus din 31 de ONG-s si organizatii relationate cu
imigrantii este o federatie constituita inca din anul 2000, perioada in care a dus o lupta deschisa cu autoritatile .
Impreuna cu purtatorul de cuvant al Forului d-nul Boughaleb Mimi m-am decis sa ne prezentam de forma independenta la alegerile din 27 mai 2007 pe listele coalitiei ce formeaza Stanga Unita ( Izquerda Unida ) , pentru ca de la acest nivel sa ne facem purtatorii de cuvant a colectivelor de imigranti care traiesc in Valencia si care prin contributiile lor la asigurarile sociale fac posibila aceasta stabilitate economica a Spaniei.
In lupta partidelor pentru obtinerea de voturi , colectivele de romani au fost “curtate”
si s-a incercat “cumpararea” acestora cu mici si bere . Multi dintre liderii colectivelor romanesti au mancat si au vatu fara sa le pese de problemele si nici de demnitatea conationalilor nostrii.
Intr.-un oras precum Valencia este o onoare sa fi numarul 6 de forma independenta
pe listele celui de-al treile-a partid ca putere si mai mult decat atat , singurul care este prezent la toate actiunile revendicative ale imigrantilor. Suntem obositi sa batem la portile administratiei locale si sa primim ca raspuns la problemele noastre o totala indiferenta si o tacere ironica.

Adriana Vidroiu Stanca

2007-05-09T04:30:00.000+02:00

S. G. /Efe, LEVATE
Valencia Esquerra Unida presentó ayer ante la Junta Electoral de Zona su candidatura de la ciudad de Valencia para las elecciones del 27 de mayo, a las que concurre junto a Els Verds del País Valencià y con Izquierda Republicana, y en la que figuran representantes de colectivos sociales, vecinales y de inmigrantes. Como independientes concurren, en el puesto sexto Adriana Vidroiu, de nacionalidad rumana, y en el noveno Boughaleb Mimi Mimi, portavoz del Foro Alternativo de la Inmigración, que lidera, junto a otras ONG, las movilizaciones para solicitar un centro de acogida para los subsaharianos que duermen bajo el puente de Ademuz.

2007-05-09T04:27:00.000+02:00

Activitatea ¨Nou Horizont” a inceput la sfarsitul lunii octombrie 2006 cand aderarea Romaniei la Uniunea Europeana era o certitudine. Am inteles cu totii ca atat pentru Romania cat si romanilor aflati departe de hotarele tarii ni se deschid noi orizonturi . Potentialul uman si cultural al Romaniei trebuia sa fie cunoscut peste hotarele tarii . Pentru ca acest lucru sa fie posibil este nevoie de un efort comun al tuturor romanilor de pretutindeni . Fiecare in parte ,constient sau nu de acest lucru, este un ambasador al Romaniei . Rolul organizatiilor romanesti in acest moment este foarte important in promovarea acestui potential uman si cultural de care Romania poate fi mandra.
Constienti de importanta actiunilor noastre si de imaginea pe care comunitatea romaneasca este datoare sa o transmita societatii spaniole , inca din anul 2006 cand
nu eram inregistrati in Registrul de asociatii, grupul nostru a organizat diverse activitati sociale , intalniri culturale si a colaborat cu celelalte asociatii romanesti din Valencia la realizarea proiectelor acestora.
Inca din primele etape ale activitatilor noastre ne-am putut baza pe colaborarea neconditionata a unui grup de intelectuali spanioli care s-au alaturat obiectivelor noastre.
Impreuna cu domnul profesor de audio-vizual si arta fotografica de la Universitatea Cardenal Herrera din Valencia si grupul sau de studenti, s-a realizat in studioul universitatii un montaj audio-vizual despre traditii si obiceiuri romanesti,
geografia, istoria, patrimoniul cultural si legende romanesti. Montajul a fost si este difuzat in deschiderea tuturor activitatilor noastre atunci cand avem invitati spanioli si de alte nationalitati.
Participarea si organizarea de activitati culturale cu ocazia zilei de 1 decembrie, publicarea in limba spaniola in ziarele si revistele locale articole despre semnificatia si importanta zilei de 1 decembrie.
In cadrul spectacolului organizat cu aceasta ocazie s-a difuzat mesajul doamnei ambasador Maria Ligor , mesaj transmis romanilor din Valencia prin interviul acordat presedintei „NOU HORIZONT” Adriana Vidroiu cu ocazia vizitei excelentei sale la Valencia.
Ne-am solidarizat cu celelalte nationalitati de imigranti prin sprijinirea si colaborarea cu Forul Alternativ de Imigrare in vederea sensibilizarii autoritatilor locale pentru rezolvarea situatiei inumane in care traiesc imigrantii fara adapost sub Podul Ademuz .
Pentru ca aceste persoane sa se poata bucura de sosirea Craciunului ,am contribuit fiecare si s-au pregatit 120 de pachete cu alimente, racoritoare si dulciuri pe care le-am impartit in ziua de Craciun persoanelor care traiesc sub acest pod , actiune care a fost valorata si comentata in presa locala.
Participarea la radio si la televiziune in preajma sarbatorilor unde cu multa
mandrie si nostalgie s-a povestit despre magia zapezii si muzica colindelor carora le simtim atat de mult lipsa.
Publicarea de articole in prensa.
S-au obtinut acreditari la Delegatia Guvernului din Valencia.
Participarea la dezbateri despre infiintarea unor centre pentru imigrantii care traiesc sub pod.
Prezentarea si sustinerea unor propuneri de modificari legislative la Subdelegatia de Guvern pentru facilitatrea obtinerii dreptului de munca al romanilor si modificarea procedurii in cazul de ¨ arraigo social si laboral¨ (inradacinare sociala si de munca), regruparii familiare, etc…
De la 1 ianuarie ¨Nou Horizont¨ s-a constituit ca grupare la nivel national in Spania si a atras membrii noi din Valencia si localitatile din imprejurimile acesteia cat si din Madrid.
Nou Horizont si-a continuat activitatea tradusa fiind prin celebrarea aderarii Romaniei la Uniunea Europeana participand la sarbatorirea acestui eveniment in noaptea de 31 decembrie -1 iarnuarie 2007 in Madrid, la sediul Ambasadei Romaniei in Spania.
S-au organizat intalniri, intre reprezentanti ai Subdelegatiei de Guvern din Valencia si romanii din comunitatea valenciana, in scop informativ, privind drepturile si obligatiile romanilor ca noi comunitari,
S-au organizat activitati culturale :recitaluri de poezie, vizionari de filme documentare.
Relizarea cea mai insemnata a gruparii ¨ Nou Horizont¨ este editarea revistei cu acelasi nume, revista de cultura, opinie, sociala si de informare ce se publica lunar si se distribuie gratuit in Valencia , comunitatea valenciana si Madrid.

2007-01-22T01:21:00.000+01:00

interviu la PTV in 9 ianuarie 2007

2007-01-08T05:07:00.000+01:00

Puncte de vedere:

Printre noi sunt si suflete crestine, romani adevarati, care mentin drept steagul Romaniei
Valencia, Spania/Romanian Global News
„Nu stiu altii cum sunt...” insa eu am cam ajuns la capatul rabdarii.

Ma surprinde si preocupa in acelasi timp, lipsa de demnitate a unora. Nu vorbesc despre omul de rand care se trezeste in fiecare dimineata si pleaca sa isi castige cinstit si onorabil bucatica de paine, oriunde s-ar afla, indiferent daca locul poarta numele de Romania, Spania, Italia, etc...Omul de rand este (in opinia mea) persoana care vede viata cu ochiul realitatii, care viseaza de o forma limitata pentru ca imaginatia lui se bazeaza pe munca cinstita de zi cu zi.
Omul de rand, cel ce trudeste din scaunul unui birou sau ridicand caramizi, cel ce isi cunoaste limitele si-si recunoaste defectele, cel ce respecta, valoreaza si multumeste, cel ce isi considera aproapele un partener de drum, nicidecum un posibil intrument de a scoate bani usor si repede... ... „Opinca-i era sparta,/ caciula desfundata,/ Dar fruntea lui de raze/ parea incoronata./ Calica-i era haina,/ dar straluceau pe ea/ Si crucea "Sfantul Gheorghe"/ si-a "Romaniei Stea"./
Nu, omul de rand nu ma preocupa, pentru ca el este demnitatea insasi.
Ma tulbura lipsa de demnitatea si de bun simt a celor „importanti” a „ elitei” care tine cu orice pret sa manipuleze, sa se foloseasca, sa distorsioneze realitatea.Parveniti si incompetenti, acomplexati de incapacitatea lor de a tine ritmul cu societatea si care isi imagineaza ca pot substitui lipsa de inteligenta cu etalarea masinilor luxoase ori purtand haine de firma cumparate la jumatate de pret de la hoti...Pana nu demult, oarecum linistita in privinta lor, intelegeam chiar pana la un anumit punct acest comportament si consideram ignoranta ca o consecinta a „vremilor acelea” . Daca starea de fapt comentata ar fi ramas in stadiul de molusca si nu ar fi evoluat, ma multumeam sa observ si sa accept faptele lor ca atare. „ Nu stiu altii cum sunt”... insa eu ma inrosesc de rusinea lor mai ales atunci cand sunt nevoita sa stau cu ei la masa. Efortul de a disimula dezacordul (incerc sa ma exprim cat mai elegant posibil) ma oboseste fizic si psihic in asemenea hal ca tamplele incep sa-mi zvagneasca iar stomacul sa mi se revolte.Imi place sa ma relationez, sa particip, sa comunic si deci implicit sa cunosc, din acest motiv, odata cu trecerea anilor si acumularea unei oarece experiente, continui sa cred in capacitatea romanului de a se adapta, in inteligenta si dorinta lui de a se perfectiona tinand ritmul cu evolutia si realitatea inconjuratoare. Imi place mai ales sa cred ca ne iubim copiii si ca nu ne poate fi indiferent ce le oferim ca referinta si mai mult decat atat, ce societate le lasam mostenire...Dragii mei compatrioti, o sa va creasca nasul atat de mare ca Pinochio va fi dat uitarii... Cum puteti cere subventii si finantari pentru proiecte culturale, cand stiti foarte bine ca in spatele acestora se afla un interes pur personal? Oare nu va dati seama ca tratati cu persoane inteligente care daca au ajuns unde au ajuns se datoreaza faptului ca poseda un simt in plus, un simt care pe intelesul tuturor se poate traduce in capacitatea de a separa lumina de intuneric...? Va plangeti ca munciti din greu si ca abia ajungeti la sfarsitul lunii, daca este asa, atunci invatati-ma si pe mine cum sa fac sa am o masina ca a voastra? Cum sa-mi cumpar un apartament, cum sa fac rost de aurul pe care il etaleaza sotiile si sotii vostri, ori cel putin invatati-ma la ce cheltuieli sa renunt ca sa-mi pot cumpara un telefon ca al vostru?Apoi mai am o intrebare care nu o sa va placa; de ce nu va plangeti si cand va duceti in concediu in Romania? De ce cand intrati pe ulita satului sau cand opriti in fata blocului va umflati in pene ca paunii in calduri? De ce va duce-ti la bodega din centru si aruncati cu banii in toate partile?Astept sa-mi raspunde-ti ca ma insel, insa acest lucru nu se va intampla pentru ca din cauza ipocriziei unora dintre noi cei ce ne aflam in occident, multi dintre cei ramasi acasa nu mai au somn chinuiti de dorinta de-a imigra.Dragii mei, tocmai din respect si consideratie fata de dumneavoastra si de tara, am sa va vand (gratis) un pont inteligent utilizand ca material didactic doua dintre operele de arta ale lui Constantin Brancusi :

1. Masa tacerii - invatati sa ascultati

2. Coloana infinitului – demonstrati ca aveti coloana vertebrala(demnitate, daca nu intelegeti la ce fac aluzie ).
Apoi, din instinct matern caracteristic oricarei femei, vreau sa evit caderea „Mariilor dumneavoastra” in ridicol informandu-va ca unii dintre noi suntem unsi cu toate alifiile si ca am vazut multe in viata asta...Nu va mai bateti gura ascunzandu-va in spatele cuvintelor si amintiti-va povestea celebra Ionica si lupul la stana, pentru ca daca vreodata veti spune adevarul nu o sa va putem lua in serios! Multumesc Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, ca nu intra toata lumea in aceeasi oala, ca printre noi sunt suflete crestine si romani adevarati, care mentin drept steagul Romaniei.
..."Cu zile mergeti, dragii mei/,Si sa veniti cu zile! /Ziceau atunci batrani, femei/,Si preoti, si copile;/Dar cel sergent far' de musteti /Racnea:Sa n-aveti teama/,Romanul are sapte vieti/ In pieptu-i de arama!"/ ....Ah! cui ar fi trecut prin gand/ Si-ar fi crezut vrodata /,Ca multi lipsi-vor in curand /,Din mandra noastra ceata!" ( Sergentul)

Adriana Vidroiu Stanca (foto), Valencia Inchide

2007-01-08T04:56:00.000+01:00

Romanii din Spania pledeaza pentru apararea limbii romane
Valencia, Spania/Romanian Global News
Fara indoiala, internetul este azi imprescindibil pentru romanii din diaspora. Nu voi minimaliza importanta televiziunilor, a ziarelor sau a posturilor de radio, insa internetul permite contemplarea informatiei, captarea, revizuirea, asumarea si, foarte important, permite comentarea ei in diferite foruri de dezbatere.In afara de toate informatiile utile pentru orice emigrant, citirea zilnica a paginilor scrise in limba materna, ne ofera posibilitatea ca prin utilizarea permanenta a limbii romane sa nu cadem in ridicolul de a uita ce si cine suntem. Este trist sa intalnesti un roman care, din diferite motive, a ajuns sa se exprime folosind un dialect care nu exista. In fata unui astfel de caz simti o tristete imensa. Indata iti dai seama ca persoana in cauza, si-a pierdut interesul pentru LIMBA ROMANA.Odata atins pamantul occidentului, prima norma fundamentala este sa inveti limba tarii respective, apoi sa te conformezi normelor societatii. Urmatorul pas este adaptarea la obiceiurile, traditiile, cultura celor ce cu atata bunavointa ne deschid „portile casei”, oferindu-ne astfel posibilitatea de a ne duce la bun sfarsit visele cu care fiecare dintre noi am plecat de acasa. Reusita depinde de rapiditatea si seriozitatea pasilor facuti spre insusirea valorilor si normelor societatii in care traiesti.In ceea ce priveste limba romana, am certitudinea ca trebuie pastrata intacta, perfectionata si alintata, iar internetul reprezinta fereastra, permanent deschisa, prin care ne mentinem legatura cu tara, cu cei dragi, prin care putem practica limba romana, si nu in ultimul rand, cu ajutorul internetului putem arata tuturor acelor ce inca mai au dubii, ca noi, romanii, suntem mult mai mult decat un titlu in cronicile sociale ale ziarelor.In concluzie, trebuie sa intelegem conditia si misiunea noastra, ca suntem ambasadorii unei tari, vocile unei culturi, care nu este cu nimic mai prejos si pe care trebuie sa o lasam mostenire copiilor si nepotilor nostri, care se nasc departe de aerul Bucegilor, de murmurul Deltei, departe de spiritul Mioritei... Sa nu se piarda „Amintirile din copilarie” ale lui Ion Creanga, povestile lui Petre Ispirescu ori poeziile lui Mihai Eminescu, care ne-au alintat si insotit copilaria.(Adriana Vidroiu Stanca - Valencia, Spania, pentru Spania Romaneasca)

2007-01-08T04:47:00.000+01:00

Realitatea TV Internaţional Realitatea.net
Pagina Emisiunii "Fabrica" Politica Editorială
Prima pagina » Bloguri » blogul lui adriana vidroiu stanca
Ce planeta lasam mostenire? Incalzirea planetei
Trimis de adriana vidroiu stanca... Marti, 29/08/2006 - 02:22
Oamenii de stiinta se pare ca nu sunt in masura sa ne spuna ce trebuie sa facem acum cand incalzirea planetei a devenit o amenintare periculoasa.Se stie doar ca trebuie sa oprim arderea combustibililor si sa incepem utilizarea unor energii alternative
» blogul lui adriana vidroiu stanca autentifica-te sau deschide-ti un cont nou pentru a trimite comentarii 91 accesari

2007-01-08T04:42:00.000+01:00

ZIARUL- MONITORUL EXPRES DE BRASOV
Zîmbetul, o mască a dorului de cei dragi

Ştim cu toţii că, odată ajunşi în Occident, nu ne gîndim decît cum să trimitem bani acasă, să reparăm casă, să ne punem centrale proprii, să ne cumpărăm un apartament etc... Toate acestea, trebuie rezolvate şi cît mai curînd. Toţi sîntem de acord că în ţară au rămas multe lucruri nerezolvate, multe datorii de achitat şi, nu în ultimul rînd, ne doare să ştim că sîntem departe. Vrem să credem că trimiţînd bani, sîntem mai puţin vinovaţi, iar cei rămaşi în urmă vor putea suporta mai uşor distanţa care ne desparte. Îmi amintesc de acele timpuri cînd încă mai locuiam în România, de felul în care îi priveam pe toţi aceia care se întorceau din Occident în vacanţă. Era un fel de invidie nevinovată care îmi trezea un sentiment de neputinţă şi disperare. Pe atunci credeam că în Occident banii se cîştigă mai uşor, iar grija zilei de mîine dispare odată cu atingerea pămîntului Occidentului, aşa ca şi cînd ar fi de ajuns să pleci ca să te realizezi. Azi, după atîţia ani, ştiu care este realitatea. Fiecare dintre noi, cei care am luat din diferite motive drumul Occidentului, fiecare are deci istoria lui, una mai interesantă decît alta. Fiecare dintre noi a trebuit să facă eforturi, uneori fără nici un rezultat, pentru a putea găsi un loc de muncă, unul mult sub nivelul pregătirii cu care se vine din ţară. 99% dintre bărbaţi, găsesc de lucru la negru în construcţii, fiind nevoiţi să lucreze la început pentru 30 euro /zi, bani care aici nu înseamnă mare lucru dacă ţinem cont de faptul că orice cheltuială se face în această monedă. Pentru femei găsirea unui loc de muncă reprezintă să fie slugă în casa cuiva, iar dacă mai are şi ghinionul să lucreze pentru cineva care suferă de xenofobie şi rasism, îşi petrece ziua plîngînd şi muncind. Apoi, după toate aceste umilinţe şi nedreptăţi, pentru a putea trimite bani acasă trebuie să faci multe economii, să iţi planifici foarte bine salariul. Este o vorbă care circulă în Spania, ce sună aşa: „Muncind cinstit, nimeni nu ajunge să fie bogat“. Şi este adevărat. Tot ce poţi face este să trimiţi bani acasă, să îi ajuţi pe cei rămaşi în ţară, sau să îţi construieşti o casă spre invidia vecinului, care nu a fost atît de norocos şi a rămas să trăiască sărac, însă demn, în ţara lui. Poate că ar trebui să facem ceva şi pentru România, pentru toţi acei care nu şi-au putut permite să plece, pentru toţi şi pentru copiii noştri care, cine ştie, vor putea decide să se întoarcă acasă. Numărul celor care investesc în România este insignifiant, aproape nul, iar majoritatea celor care se întorc să-şi petreacă vacanţele, nu fac altceva decît să distorsioneze adevărul. Dau impresia (falsă de altfel) cum că pe aici, prin Spania, fug cîinii cu covrigii în coadă, că duc o viaţă de lux şi că cineva a răsturnat căruţa cu bani la ei în poartă. Nimic mai neadevărat. Cei mai mulţi trăiesc într-un apartament micuţ pe care îl împart cu alţi cîţiva, pentru a putea plăti chiria care atinge preţuri exorbitante. Nu voi înţelege niciodată această îngîmfare distructivă a unora. Cunosc persoane care trăiesc aici în condiţii greu de descris, care muncesc zi-lumină pentru un salariu de nimic, iar cînd se duc în ţară îşi pun haine de marcă pe care le-au cumpărat la jumătate de preţ, de la hoţi. Apoi cheltuiesc într-o săptămînă în ţară, tot ce cu greu au putut strînge într-un an. Toate acestea, doar pentru a lăsa impresia falsă că s-au ajuns, ori pentru a le rîde vecinilor în nas. Ce mare greşeală !!!
Data: 31.10.2006 autor: Adriana Vidroiu Stanca - Preşedintele "NOU ORIZONT", Valencia, Spania

2007-01-08T03:28:00.000+01:00

XARXA

8ºnoviembre/diciembre 2006 pág25
ACCENTS
Adriana Vidroiu Stanca , otra visión de los rumanos
Su nombre es Adriana Vidroiu Stanca, es veterinaria y ha acabado unos cursos de diseño en Universidad. Últimamente, como periodista, se didica a hacer de puente entre las dos asociaciones rumanas que hay en Valencia. Está casada con un valenciano y se encuentra muy integrada en nuestra sociedad. Es la voz delos rumanos en el Foro Alternativo de la Inmigración. Redacción ¿Porqué la presencia de rumanos en Valencia no ha sido muy visible ni muy numerosa hasta ahora?
La verdad es que siempre se está hablando de la mala imagen de los rumanos. ¿Qué podemos hacer para cambiarla? Pues mi opinión es decir la verdad, no sé si lo sabes, pero los rumanos según las estadísticas, de los que tienen permiso de residencia y trabajo el 96% están cotizando en la Seguridad Social. Estamos incluso por encima de los españoles. Solamente hay que tener disponibilidad, y que a alguien le interese decir la verdad, ¿por qué no se ha hecho visible? simplemente porque la gente se va a trabajar, la gente se levanta por la mañana, compra su pan, se gana la vida honradamente y por eso es por lo que no se ha hecho visible.
¿Cuál es la realidad asociativa deYo te puedo hablar de la provincia de Valencia porque de Castellón y de Alicante, no tengo datos. Hay dos asociaciones, que ya tienen un año y pico, yo no tengo conocimiento de otras. Las dos son de la misma época, casi se llevan unos días, llevan un año y dos meses, más o menos. La otra va junto con la iglesia, lo cual no quiere decir que sea religiosa, es que ahí se concentra un numero mayor de gente. Como pasa siempre a la iglesia va mucha gente y por eso la asociación se acerca a la iglesia, es por eso. La iglesia llega hasta un punto y a partir de ahí, cosas jurídicas y sociales, ya se encarga la asociación. Ya no depende de la iglesia. Y la otra también es cristiana, son iguales, no hay diferencia y además sus presidentes
son amigos y no hay problemas,en ese aspecto.
¿Como valora las políticas de acogida e integración del colectivo rumano por parte de las autoridades valencianas?
Primero no hay política de inmigración, eso se sabe. Intentos si que hay, sobre los rumanos. Yo creo que los rumanos piden muy poco. Según mis datos cada uno ha traído su familia, entonces si viene su hermano lo acogen hasta que esté estabilizado, y más o menos así van las cosas, por
lo tanto no piden mucho. Pero política de migración no se ha demostrado, intentos si ¿disponibilidad?, según.
¿Qué sectores de población han venido emigrando desde Rumania en varias etapas y por qué
motivos?
Pues la migración rumana si que tiene tres etapas. Una fue la deantes del 2001, cuando se salía dequiere decir que no podía salir todo el mundo, era un proceso muy complicado. Entonces salían en aquel tiempo personas que tenían un poder económico, que tenían la oportunidad, no podía salir cualquiera. Después del 2001, se hizo un convenio donde los rumanos podían salir de Rumania con el visado y 100 euros en el bolsillo, entonces si que se abrió un poco la puerta, casi todo el mundo, podía alcanzar a tener 100euros.
¿En qué sectores laborales se han empleado, los y las rumanas?
Mucha gente trabaja en construcciones, es un trabajo muy duro, que escogen muchos hombres
mientras que van regularizando su situación. Hay personas trabajando en todos los sitios, se dedican a otras cosas, no hay un sector especial.
¿Cómo ve las expectativas de retorno de la inmigración rumana?¿Existen condiciones para este
retorno, en el país?
Yo creo que sí. A partir del 1 de enero Rumanía va a entrar en la Unión Europea, también se van a va a aportar fondos de la Comunidad Europea, y en el mercado de trabajo, van a haber inversiones… Yo creo que va a volver mucha gente, porque en Rumania lo que falta es trabajo... Yo he salido y no he tenido valor ni coraje de mirar alrededor, toda mi vida, mis cosas, mi casa...
¿Como mantienen los rumanos sus tradiciones en Valencia?
La verdad es que no hay mucha diferencia entre nuestras culturas. La clase media es la misma, la religión ortodoxa y la católica son parecidas,…Una de las asociaciones, la que va junto con la iglesia, tiene una banda de música de Rumania. Nuestras tradiciones son de estar juntos, de
pasarlo bien, vestir trajes tradicionales, hacer comidas, lo que se puede traer de allí y mantener.
Su asociación se ha integrado en el Foro Alternativo de la Inmigración. ¿Es un paso para
actuar conjuntamente en Valencia con otras asociaciones de inmigrantes?
Es lógico, porque tenemos que estar unidos siempre, más masa, mas poder. Las dos asociaciones, tanto una como la otra, llevan poco tiempo, pues necesitan un poco de información, de apoyo, yo que sé, por lo menos, legislativo. El Foro Alternativo es el primer paso, tenemos que luchar juntos.

¿Entre rumanos y valencianos, piensa que hay un buen entendimiento?, ¿cuales serían las
barreras en el caso de que hubiera algún problema?de que hablan mal.

Hay barreras más que nada oficiales porque la sociedad civil española sabe castigar a la persona que está contra la ley, que roba y también sabe respetar a los que vienen a trabajar sin más problemas. Nosotros no podemos engañar a nadie.
¿Los matrimonios de parejas mixtas rumano-valencianas son bienvenidos por las familias
respectivas?
Yo no he tenido ningún tipo deproblema, quiero decir que mi suegra siempre me llama y se preocupa por mi. Cada uno es un mundo,existen muchos casos más como el mío. Somos guapas, inteligentes,trabajadoras, creo que tenemos buenas condiciones para ser bien acogidas.

¿Se sienten discriminados los inmigrantes de los países del Este respecto a otros colectivos de inmigrantes,latinoamericanos, por ejemplo?
Pues creo que no, porque lo único que tenemos en contra es que no sabemos el idioma y nos cuesta un poquito, aunque el valenciano es el idioma más parecido al rumano que hay. Por ejemplo "foc" i "fum"se dicen igual. Nos resulta incluso más familiar aprender el valenciano.
Carlos Flores

2007-01-08T01:24:00.000+01:00

Epoch Times International
Cine apara demnitatea romanilor?
Pentru Romanian Global News, Adriana Vidroiu Stanca, Valencia
07.11.2006
Valencia, Spania/Romanian Global NewsBy
Zilnic suntem nevoiti sa suportam fel de fel de umilinte atat din partea presei scrise cat si a presei audio-vizuale. Titluri, care mai de care impactante, alarmante, ireale, discriminatorii si xenofobe sunt adresate comunitatii romanesti din Spania.
S-a creat o tensiune sociala prin amplificarea si multiplicarea fenomenului infractional intr-o asemenea masura incat la nivelul omului de rand, romanul este prezentat ca o amenintare a democratiei, ori ca un pericol mondial...Titluri ca :”El 1 de enero, nuestro mas variopinto colectivo de inmigrantes-expertos informaticos, violentos mafiosos, fervorosos cristianos, ninos ladrones...-ingresa en Europa. 450.000 rumanos tendran en nuestro pais plenos derechos. Podran decidir con su voto la Alcaldia de importantes ciudades en las proximas municipales...”, nu fac altceva decat sa arunce cu noroi in obrazul romanului, care fara voia lui este folosit ca intrument politic pentru castigarea alegerilor din luna mai 2007.
Atat de prost stau lucrurile, atat de grava este situatia clasei politice din Spania incat s-a ajuns sa se foloseasca un atentat ca cel din 11 martie din urma cu trei ani sau sa se agate ca de un colac de salvare de acesta biata clasa sociala a imigrantilor care nu fac altceva decat sa-si caute linistea ori sa-si apere demnitatea?
Citind ziarele, ascultand stirile, iti dai seama de cine hotaraste soarta ascestei tari. Mass-media trage sforile politice. In acest moment este randul romanilor sa plateasca cu obrazul lor criza de consens, argumente, credibilitate, discurs ori sustinere sociala de care duce lipsa clasa politica spaniola.
Se vorbeste despre un numar de aproximativ 450.000 de romani care vor avea dreptul la vot ca despre 450.000 de delincventi. Nimeni nu face referire la statisticile INM care demonstreaza ca 96% dintre cei 450.000 mai sus amintiti, platesc asigurari sociale, fac in fiecare an declaratiile de avere, cumpara painea, carnea, laptele, benzina... cu acelasi pret ca si spaniolii si mai ales nimeni nu vorbeste despre cei 96% romani anonimi care se trezesc in fiecare dimineata si pleaca sa isi castige existenta cinstit si demn.
Pentru presa din Spania exista doar „ceilalti” ,cei numai 4%, pentru a crea o imagine falsa, cutremuratoare, preocupanta, criminala chiar. Din punctul meu de vedere, este dovada disperarii, ultimul recurs pentru a castiga voturi la viitoarele alegeri. Daca ma insel, cer sa-mi fie iertata lipsa de informatie. In acest caz, sa imi raspunda cineva de ce adevarul despre colectivul romanilor nu intereseaza pe nimeni?
Mai grav decat tot ce am spus mai inainte, este ca pe noi nu ne apara nimeni. Liderii care ne reprezinta, orbiti de importanta care li se acorda in acest moment, sunt dispusi la orice fel de compromisuri, se fac frate cu Dracul, constienti ca trebuie sa se foloseasca de „puterea” care le-o confera numarul mare de romani din Spania, pentru a obtine in aceasta perioada de pana la alegeri, fonduri, subventii sau orice fel de alte foloase. Nu am auzit pe nici unul dintre acesti lideri strigand in gura mare „Ma mandresc ca sunt roman”, nici macar pe la colturi nu o spun...
Este surprinzator cum nimeni nu iese in fata sa explice ce inseamna „sin papeles „Pentru majoritatea spaniolilor calificativul de sin papeles, este asociat cu un delict grav, asa ca si cand o persoana care nu are permis de munca si rezidenta este un infractor, nu o persoana care se afla in situatie iregulara.
La toti acei lideri ce se bucura de atentia presei si saptamanal apar in ziare spunand aberatii la adresa noastra, le recomand sa isi indrepte atentia asupra celor pe care ii reprezinta, sa lase deoparte interesele personale si sa iasa in apararea demnitatii noastre de romani.
Daca suntem atat de multi romani in Spania si nu in alta parte, este pentru ca aici, pe aceste meleaguri, atat de departe de casa, am gasit caldura si intelegerea necesara din partea celor multi, care nu fac politica, care nu au interese meschine si care ne-au deschis portile , dornici sa imparta cu noi acest spatiu. Suntem atat de multi pentru ca ne simtim acceptati, valorati si respectati de aceasta societate civila spaniola de care clasa politica isi aduce aminte doar din patru in patru ani.
Chiar daca presa si televiziunea incearca sa mutileze adevarul, oamenii de rand, cei care sunt in contact zi de zi cu romanii, nu se lasa usor manipulati. Ei stiu foarte bine sa „pedepseasca” pe infractori si sa respecte pe cel ce munceste.
Despre noi Harta site-ului Contactati-ne ©2004 Epoch Times International

2007-01-08T00:59:00.000+01:00

Lunes 8 de enero Los rumanos volverán a casa
30.11.06 22:16. Archivado en Cap i Casal
Eudald Cortina (vh).- Todo emigrante tiene en mente volver a casa algún día. La ciudadanía europea, de la que gozarán los ciudadanos rumanos a partir de 2007, podría impulsar a muchos residentes de este país en la Comunidad Valenciana a regresar a su tierra.
Para la portavoz de la Asociación de los Rumanos de Valencia (Arova), Adriana Vidroiu, la entrada en Europa va a significar un soplo de aire fresco a la economía de Rumanía. “Van a cambiar las cosas. La entrada en la Unión Europea va a significar mayor inversión, apertura de fábricas, se van a recibir ayudas. Por eso no creo que vaya a venir más gente desde Rumanía”, explicó Vidroiu.
Lejos de lo que se podría pensar, señaló la portavoz de Asrova, “en Rumanía ya se está produciendo el fenómeno contrario, falta gente para trabajar. Yo creo que va a ocurrir todo lo contrario, que va a haber gente que vuelva a Rumania. Esa es la sensación que tengo y que nos transmiten muchos rumanos que viven en Valencia”.
En la actualidad, 61.000 ciudadanos rumanos residen, legalmente, en la Comunidad Valenciana. De ellos, algo más de 6.000 viven en la ciudad de Valencia, aunque la gran mayoría se concentra en la provincia de Castellón, donde “en un plazo no muy lejano se constituirá un consulado en toda regla”, destaca Vidroiu.
Otros 20.000 inmigrantes rumanos, según datos estimativos de Arova, se encuentran en una situación irregular. Todos ellos pasarán a ser, en 2007, residentes comunitarios.
“A partir de 2007, los rumanos van a tener permiso de residencia. Pero va a pasar un tiempo, no sabemos todavía, hasta que tengamos todos los derechos. Se habla de dos, de tres o de hasta siete años de transición”, indicó Vidroiu.
Al respecto, el Ministerio de Trabajo y Asuntos Sociales apuntó que el Gobierno impondrá a rumanos y búlgaros la moratoria más breve posible, que podría ser, incluso, inferior a los dos años.
Sin embargo, según destacó la portavoz de Arova, “cada Estado de la Unión Europea va a tener su propia política de transición. Un rumano en España puede tener dos años de transición y, por el contrario, en Francia uno o ninguno”.
Tendrán “papeles”, permiso de residencia, pero no de trabajo. Una situación que, sumada a las inversiones y ayudas europeas que espera recibir Rumanía, tras su entrada en la Unión Europea, podría provocar ese ‘efecto retorno’ de ciudadanos rumanos, que augura la responsable de Cultura de Arova.
“Estamos aquí desde hace mucho tiempo. Esta es nuestra casa y se ha convertido en nuestro país. Rumanía es nuestra alma, queremos volver siempre. Yo, en Rumanía, sólo tengo a mis padres, que no quieren venir. Pero hay mucha gente que querrá volver, porque tiene a toda su familia allí”, aseguró.

Comentarios:

2007-01-03T02:48:00.000+01:00

Levante - Opinión

EL TRINQUET
1 de enero -LA HORA DE RUMANIA
ADRIANA STANCA VIDROIU

Existe un bonito país donde da comienzo el mar, donde las olas hacen nodos blancos como barbas despeinadas de viejos magos. Donde hace tiempo estaba habitado por personas humildes como Mircea el Viejo, Esteban el Grande, Avram Iancu y otros como ellos. Dignos pastores o campesinos que gustaban de decir por la noche, y sentados alrededor del fuego, poesias...

Y como a todo esto se le debía poner un nombre, se le llamó, simplemente, Rumania.

No quiero hablar hoy de los grandes hombres que han hecho la historia de nuestro país, tampoco de sus actos, de sus creencias o de su valentía. No lo quiero hacer porque no soy capaz de molestar su sueño eterno y la paz que han encontrado bajo las tumbas donde descansan.
Por esto voy a recordar aquí y ahora todo lo que es nuestro porque nunca hemos querido nada ajeno y nunca hemos salido a conquistar ninguna tierra, tenemos el deber de recordar. Como testigo, tenemos nuestra historia pasada. Los rumanos siempre hemos defendido nuestro territorio aprendiendo la lección de nuestros antepasados. Ellos jamás han hecho otra cosa más que defender lo poco o lo mucho que tenían, su dignidad, sus necesidades, y con la honradez la tierra que pisaban.
Con la voz profunda que nos llega desde el paso de los tiempos, ellos nos transmiten una lección de historia de la cual nos debemos sentir orgullosos, y hoy con humildad nos arrodillamos delante de sus nombres.
La historia nos pide voz para que por lo menos el 1 de enero de 2007, día de la incorporación de Rumania la Unión Europea, se convierta en el día del cumplimiento de un sueño a todos los rumanos estemos donde estemos. Existe un pensamiento por encima de cualquier generación que nos impone el deber de respetar y homenajear de buena fe y con el corazón limpio los grandes momentos del destino nacional.
El 1 de enero de 2007 nos lleva a uno de estos grandes momentos en los que se sostiene la Rumania eterna. Tenemos un motivo más para sentirnos orgullosos de la tierra de nuestra infancia. Rumania, su gente, tenía como costumbre reunir a las familias alrededor del árbol de Navidad

Ahora, a muchas de esas familias las ha separado circunstancias que nunca han estado en su pensamiento.

Tocando este tema, la mente se me va a la imagen de mis padres. La misma imagen repetida una y otra vez cuando no tengo más remedio que dejarlos solos.
Grabados en mi memoria , tranquilos y resignados, asomándose a la puerta de su casa y siguiendo con su mirada el coche que me lleva y que se hace cada vez más y más pequeño...

Con vuestro permiso (a todos los rumanos que tienen lejos a sus padres), me convierto en el mensajero de vuestros pensamientos y voy a dedicar este día 1 de enero de 2007 a nuestros padres. A estos padres que todavía nos esperan año tras año junto al fuego y con la mesa puesta.

* Presidenta del Gruparea Romaneasca pentru Cultura Nou Orizont de Valencia.

2007-01-02T00:45:00.000+01:00

Gruparea Romaneasca pentru Cultura

"Nou Orizont"

reparte alimentos entre los inmigrantes del río
26.12.06 00:00.
Eduald Cortina (vh).-
Sobre las 12 horas del pasado domingo, voluntarios de la asociación cultural rumana ‘Nou Orizont’ de Valencia, descendieron al antiguo cauce del río para llevar comida y solidarizarse, en estas fechas, con los inmigrantes que viven y duermen bajo el puente de Ademuz.
“Todas las asociaciones preparan, para estos días, actividades, espectáculos y festejos de Navidad”, explica Adriana Vidroiu, portavoz de ‘Nou Orizont’.

“Yo creo que eso está muy bien, pero son fechas en las que debemos ser más solidarios, dar gracias a Dios por nuestra situación y tratar de despertar la sonrisa de otra persona”, indicó.
Con esta intención, el grupo cultural rumano preparó bolsas de alimentos que después repartió entre las personas que se alojan en el río. “Hemos repartido galletas, bombones, carne de pavo, ensaladilla rusa, sandwiches. También pan, queso y algo de fruta y zumos”, señaló Vidroiu.
Para la distribución de esta ayuda, ‘Nou Orizont’, contó con la colaboración de Sasa y Hassan, inmigrantes subsaharianos, que duermen desde hace cinco meses en el antiguo cauce. Vidroiu explicó que en el momento del reparto de los víveres, “había cerca de cien inmigrantes. No sólo había africanos, sino también inmigrantes de países del Este de Europa y algunos españoles”, aseguró.
Según señaló Adriana Vidroiu, portavoz también de la Asociación de Rumanos en Valencia (Arova), durante la noche, el número de inmigrantes se duplica, llegando a las doscientas personas.
“Es algo que no va con el siglo XXI”, indicó. “Hay que verlo para explicarlo. La situación en la que viven es terrible. Pero pese a la miseria que existe, lo tienen todo muy bien organizado, no había basura tirada”, señaló.
Centro de acogida
A pesar de que esta semana abrió sus puertas la segunda Casa Belén, centro de acogida temporal impulsado por Cáritas en Valencia, todavía son muchas las personas, mayoritariamente inmigrantes que trabajan como temporeros en la recogida de la naranja, que pasan la noche a la intemperie.
El hogar de Cáritas, ubicado en la calle Crevillente, tiene 40 plazas y, según destacaron los responsables de la entidad diocesana “es una respuesta concreta a una necesidad urgente”. Un centro que pretende acoger a “los que no tienen otro techo en la ciudad del Turia que un puente del viejo cauce del río”, durante “los duros meses de invierno”, según afirmó el delegado episcopal de Cáritas, Sebastián Alós.
Dos comidas al día
“Bajo mi punto de vista”, explica Vidroiu, “la mayoría permanece en la calle por miedo. Es gente que ha llegado a España en patera. En el camino, seguramente, ha perdido a un hermano a algún amigo. Bajo el puente empiezan a crear nuevos lazos, a relacionarse”.
“En los albergues”, continúa, “los separan y se sienten perdidos. Yo le pregunté a Sasa por qué no iba a uno de esos albergues y me dijo que el problema es que es una solución temporal y que, al tiempo, los echan y tienen que volver a la calle, otra vez al río”.
“Lo realmente interesante”, indicó Adriana Vidroiu, “sería hacer un centro de acogida que les ayudara, realmente, a buscarse una forma de vida”. Por el momento, explicó la portavoz del grupo cultural rumano ‘Nou Orizont’, el consuelo es que, al menos por un día, “han podido tener dos comidas”.

2006-12-29T10:53:00.000+01:00

Grupul Romanesc pentru Cultura

„NOU ORIZONT”
din Valencia

Valecia, Spania/Romanian Global News
28 Decembrie 2006
Pe parcursul a trei luni, membrii grupului“Nou Orizont” din Valencia au participat si au organizat activitati culturale cu ocazia zilei de 1 decembrie, au fost solidari cu cu celelate nationalitati de imigranti, au avut participari la radio si la telelviziunile locale unde au vorbit despre sarbatorile din Romania, au publicat articole in presa, obtinand acreditari la Delegacion del Gobierno, au participat la dezbateri despre infiintarea unor Centre pentru imigrantii care traiesc sub pod, au prezentat propuneri la Subdelegacion del Gobierno pentru facilitarea obtinerii deptului la munca a romanilor care se afla ilegal in Spania si au modificat proceduri pentru obtinerea acestui drept in cazul de arraigo social si laboral, regruparii familiare, etc...
Potrivit Adrianei Vidroiu Stanca, lupta nu a fost in zadar. Ca urmare a insistentelor si cu sustinerea atat a Forului Alternativ cat si a altor organizatii, s-a reusit eliminarea unora dintre conditiile pana nu demult imprescindibile pentru obtinerea acestui drept in cazurile enumerate mai sus.Datorita numarului mare de probleme cu care se confrunta comunitatea romaneasca in Valencia, una dintre cele mai restrictive cand este vorba despre romani, cat si despre necesitatea de a lua pozitie in ceea ce priveste imaginea pe care massmedia o transmite, s-a luat hotararea sa se formeze Grupul cultural " NOU ORIZONT "alcatuit de persoane care pana la formarea lui au activat fara sa apartina vreunei asociatii.
Intrarea Romaniei in U.E. deschide un „Nou Orizont” romanilor de pretutindeni iar in acest moment mai mult ca oricand comunitatea romaneasca trebuie sa fie organizata.

Grupul Romanesc pentru Cultura „NOU ORIZONT” isi deschide astfel portile tuturor, invitand
pe toti romanii din Valencia si nu numai sa se alature lor apeland la
numarul de tel : 637 040 034

2006-12-28T03:41:00.000+01:00

Puncte de vedere: “Buna, buna seara la Mos Ajun...!”
Valencia, Spania/Romanian Global News
27 Decembrie 2006
Imi amintesc ca in ultimii ani petrecuti in Romania, intr-o seara la fel ca aceasta de 23 de decembrie, dupa ce primisem vreo zece grupuri de colindatori, am decis sa nu mai raspund la sonerie si sa ignor insistenta unora punand o caseta cu colinde si ridicand volumul aparatului atat cat sa acopere zgomotul bing-bang-ului de la intrare. Cine si-ar fi putut imagina ca va sosi o vreme in care voi simti lipsa colindatorilor, o vreme cand magia sarbatorilor va disparea poate tocmai din lipsa acestora?
Trec anii si odata cu ei apar primele semne de nostalgie, sau poate ca invatam sa valoram fiecare lucru in parte de o forma diferita...
Aici in Spania cu siguranta ca traim mai bine, putem face planuri, putem cumpara masina sau casa mult dorita... este adevarat si nu voi nega faptul ca majoritatea romanilor doresc sa se stabileasca definitiv aici. Recunosc ca as vrea sa imi pot permite luxul ca sa traiesc sase luni in Spania si sase luni in Romania, sper sa o fac, insa pana la pensie mai am mult. Oricum nu despre asta vroiam sa vorbesc.
Imi terminasem cat de cat pregatirile pentru Craciun si cu o cafea in fata am deschis ordenadorul sa verific mesajele.
Erau destule, insa mi-a atras atentia unul care venea din partea unei domn care nu figura intre contactele mele si pe care o sa il difuzez, pastrandu-i anonimatul, mai ales ca multe persoane se vor simti identificate cu multe dintre observatiile facute de dumnealui.
"Buna ziua si Craciun Fericit,
Sunt unul dintre cei 96%, un personaj comun si unic in acelasi timp (ca oricare dintre noi).
Voi continua cu persoana II-a singular ca altfel pare o scrisoare oficiala.
Ti-am „pescuit” adresa de mail de pe un blogspot, am citit diverse articole scrise de tine legate de comunitatea romaneasca din Spania si in multe aspecte iti impartasesc punctele de vedere. Scopul mailului asta e o intrebare, la care poate reusesti sa imi raspunzi si care poate ma va ajuta:
CE TE FACE SA CONTINUI?
Ma explic: Esti implicata in diverse proiecte culturale romanesti, te-ai lovit de o gramada de gunoaie, parveniti cu nivel cultural bacterian etc. dar continui...
Nu vreau cuvinte mari, idealuri etc... o motivatie doar... poate ma ajuta sa imi schimb viziunea.
Eu ma simt intr-un fel vinovat ca nu fac nimic (nu ma implic in nimic legat de cultura noastra), dar pur si simplu nu gasesc motive. Am ajuns in Spania (si nu in alta tara) din motive personale si de cand sunt aici m-am ferit intotdeauna de romani, in public si in media m-am prezentat „din Transilvania”. Am ales sa fac asta pentru ca e mai comod, cand m-am prezentat ca roman parea ca trebuie sa dau explicatii. Nu sunt un nationalist, ma identific cu romanismul la nivel cultural, in rest sunt o fiinta umana ca oricare alta.
Sper sa nu te fi plictisit prea mult... Sarbatori Fericite.”
Asa se termina mesajul domnului X pe care inca din primul moment l-am inteles si ii respect nelinistea.
In primul rand prin framantarea dumnealui mi-a demonstrat ca este o persoana responsabila care se simte vinovata de lipsa motivatiei personale pentru a contribui la schimbarea imaginii romanilor si Romaniei. Il inteleg pentru ca nu este departe de adevar cand face referinta la o anumita categorie de compatrioti...
Personal, ii multumesc ca mi-a deschis ochii si asa am putut sa scriu acest articol pe care sper sa il citeasca cat mai multa lume.
Draga si stimate domn X, cu permisiunea dumneavoastra, voi reda in continuare raspunsul intreg pe care vi l-am trimis, (am impresia ca nu va fi in zadar) folosind aceasta posibilitate (pentru care inca o data va multumesc) ca motivatie pentru a-mi continua linia utopica, convinsa de faptul ca daca macar o persoana, dintre cele ce vor citi raspunsul meu la intrebarea dvs., isi va lamuri nedumeririle, inseamna ca nici dumneavoastra si nici eu nu am pierdut timpul in zadar.
Raspunsul la mesajul primit:
Draga X
Raspunsul la nedumeririle tale este foarte simplu:TREBUIE, sau cel putin asa imi dicteaza constiinta. Cunosc cativa romani si am in Spania toata familia cu exceptia parintilor, familie de care sunt mandra cu adevarat.
Nu am prieteni romani, dar nici spanioli, columbieni, alemani sau Dumnezeu stie de ce alta nationalitate. Prietenia este o relatie relativa, conditionata de definitia pe care o intelege sa o dea fiecare individ in parte. Pentru mine inseamna un lucru, iar pentru tine poate insemna cu totul altceva... Conceptul in sine nici nu stim daca exista, mai mult decat atat, inainte de a judeca atitudinea celorlalti, ma intreb daca nu cumva am si eu partea mea de vina.
In acelasi timp, nu mi se pare corect sa generalizam, sa bagam pe toata lumea in aceeasi oala. Majoritatea romanilor, indiferent de caracter si de ce fac cu viata lor particulara, stiu ca sunt oameni muncitori. Aproape toti lucreaza in constructii, munca destul de grea care isi pune ampreta pe caracterul fiecaruia.
Ai dreptate cand spui ca ma lovesc de tot felul de persoane insa din experienta am invatat sa nu judec, doar sa constat si sa iau aminte.
Sunt romanca din Transilvania, mai concret din Brasov, fiica unor parinti minunati, buni romani si crestini, mama unei fete deosebite, sotia unui OM si o bunica fericita.
Nu ti se par destule motive pentru care TREBUIE sa merg inainte?
Inca ceva: O fac si pentru mine, pentru ca daca eu nu fac ceva pentru ca cei din jur sa ma cunoasca si deci sa ma respecte, nimeni nu o va face in locul meu...
Sarbatori Fericite si multa sanatate!
Adriana Vidroiu Stanca (foto), Valencia

2006-12-04T15:46:00.000+01:00

ZIUA NATIONALA A ROMANIEI
Valencia 1 decembrie 2006
Spectacol organizat de Asociatia Romaneasca "AROVA"
cu participarea exceptionala a Grupului folcloric "Suflet romanesc"
compus din membrii asociatiei.

2006-12-04T02:47:00.000+01:00

La multi ani , suflet romanesc
Valencia, Spania/Romanian Global News
01 Decembrie 2006
Acum 88 de ani, la 1 Decembrie 1918, in stravechea Cetate Alba Iulia, avea loc un eveniment cu valoare de simbol pentru istoria nationala – Unirea Transilvaniei si Banatului cu Tara.
1 Decembrie 2006 vine sa ne aduca o Noua Unire, implinirea visului unui popor care, pana nu demult, avea ca obicei sa stranga familiile in jurul bradului si pe care calendarul istoriei l-a fortat sa se adapteze unui timp care nu este al lui. Azi avem inca un motiv sa ne simtim mandrii de tara copilariei noastre – Romania.
Nu pot rosti cuvantul “Romania” fara ca gandul sa nu ma poarte la chipul mamei si al tatalui, la acea imagine care se repeta ori de cate ori sunt nevoita sa ii parasesc.
Stau cuminti, sprijiniti de poarta, resemnati, urmarind cu privirea masina care se face din ce in ce mai mica...
“N-am mai trecut demult prin sat si-mi spune
Un om ce de pe-acasa a venit
Cum c-a-nflorit la noi malinul
Si c-ai albit, maicuta, ai albit.
Alt om mi-a spus c-ai stat la pat bolnava.
Eu un stiu cum sa cred atatea vesti,
Cand din scrisori eu vad precum matale
Din zi in zi mereu intineresti.”
(Mama, Nicolae Labis)
Dati-mi voie sa fiu mesagerul gandurilor dumneavoastra si sa dedic aceasta sarbatoare
si parintilor nostrii, a celor care inca ne mai asteapta cu masa pusa si a acelora care nu mai sunt printre noi...
Cu cele mai curate ganduri
Adriana Vidroiu Stanca,
Valencia 2006

Inchide

2006-11-29T00:51:00.000+01:00

Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni

2006-11-26T19:42:00.000+01:00

Buna dimineata Spania!

2006-11-15T02:14:00.000+01:00

Cum au sarbatorit romanii din Valencia
Sarbatoarea Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavril
Valencia, Spania/Romanian Global News
13 Noiembrie 2006

Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril din Valencia patrimoniu si mesager cultural romanesc, contribuie la transmiterea unei imagini pozitive a comunitatii romanesti in Valencia.
Calendarul crestin ortodox marcheaza in fiecare an pe data de 8 noiembrie "Sarbatoarea ingerilor" ziua Sfintilor Mihail si Gavril.Inca din secolul al cincilea, biserica a inceput sa sarbatoreasca aceasta zi de mare sarbatoare pentru credinciosii din intreaga lume. Cuvantul arhangheli provine din grecescul "anghelos" care tradus inseamna "inger" iar sensul lui este de "vestitor" sau "trimis". Cu prilejul acestei sarbatori, toti romanii ce poarta numele celor doi Sfinti Arhangheli isi serbeaza ziua onomastica. Jandarmeria Romana se imbraca si ea de sarbatoare cinstind pe cei doi arhangheli care sunt patronii spirituali ai acesteia.
Aici, departe de locurile natale, departe de cei dragi, sarbatorile sunt incarcate de sentimente, cresc in intensitate si fiecare simte nevoia de a nu fi singur, sa simta o strangere de mana, o imbratisare sincera, un cuvant de alinare...
Valencia este locul unde romanii s-au strans in jurul parintelui paroh Dumitru-Daniel Toadere pentru ca impreuna sa sarbatoreasca hramul Bisericii Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril.
Biserica a devenit neancapatoare. Vocea grava si melodioasa in acelasi timp al parintelui Daniel, se auzea pana departe in strada, unde multimea celor veniti, intr-o tacere respecuoasa, asculta slujba. Se putea citii pe fetele tuturor linistea si pacea interioara.
Preotul Dumitru-Daniel Toadere a reusit ca in aceasta zi sa stranga in jurul sau un numar de peste 400 de persoane din dorinta de a trai ziua Sfintilor Arhangheli ca o sarbatoare a tuturor romanilor din Valencia pentru ca fiecare sa inteleaga ca si departe de tara omul sfinteste locul.
Felicitari parintelui Daniel si tuturor acelor buni crestini si adevarati romani care, stransi in jurul lui, au demonstrat celor care treceau intamplator, ca romanii sunt uniti, respectuosi, crestini cu multa dragoste si bunatate sufleteasca.
Efortul fizic si material depus de preot si de membrii permanenti al parohiei demn de luat in seama, poate oferii de exemplu tuturor. Pentru aceasta sarbatoare s-au pregatit peste 1500 de sarmale, 700 de carnati, colaci, etc... Toate acestea au fost impartite celor prezenti.
Biserica Ortodoxa Sfintii Argangheli Mihail si Gavril este astfel, locul unde romanii isi pot exprima identitatea, acest patrimoniu cultural romanesc pe care fiecare roman il poarta cu sine oriunde s-ar afla.
La fel de important este rolul acestei parohii in dorinta de promovare a unei imagini pozitive a Romaniei si a intereselor statului roman in spatiul european.
Familia, biserica, scolile in limba romana, asociatiile culturale – sunt mijloacele prin care copiii romanilor nascuti in Spania pot mentine legatura cu traditiile, cultura, spiritul romanesc si contribuie la pastrarea acestui patrimoniu inestimabil.
Adriana Vidroiu Stanca, Valencia

2006-11-12T17:21:00.000+01:00

ADRIANA VIDROIU STANCA

2006-11-12T00:26:00.000+01:00

"In Cenaclul artelor e loc pentru toti"
Ion Trif PleSa
Interviu cu dl EUGEN BANTA, directorul Casei de Cultura "Mihai Eminescu" de la Tg. Bujor
Dumneavoastra sunteti si poet...
- Nici o grija, Casa de Cultura din Tg.Bujor apartine si poetilor. A fost o revelatie pentru noi sa luam act de existenta unei poete admirabile, stapana pe mijloace de expresie moderne. Se numeste Adriana Vidroiu si a debutat la Constanta... "Eram ca o fereastra sparta,/ prin mine suflau friguri si ninsori" -ca aceste versuri frumoase sunt semnate de Adriana Vidroiu, prima poeta-patroana de la Tg.Bujor, o sa va invit s-o cunoasteti

2006-11-12T00:22:00.000+01:00

Televiziunea Romania International
Si, daca domnul Farkas este nemultumit de folosirea incorecta a limbii franceze sau de prezenta englezismelor in limba romana, doamna Adriana Vidroiu din Valencia – Spania a ramas placut surprinsa de unul dintre invitatii emisiunii naostre, care a pastrat « nealterata limba romana. » Este vorba de domnul Theodor Cristen, din Munchen, Germania. « Fara indoiala, TVR International se adreseaza tuturor romanilor din diaspora. Eu urmaresc postul prin internet si utilizarea lui imi permite contemplarea informatiei, captarea, revizuirea si asumarea ei », ne scrie telespectatoarea noastra care mai adauga : « In afara de toate informatiile utile noua, urmarirea zilnica a programelor ne ofera posibilitatea ca, prin ascultarea si utilizarea limbii romane, sa nu cadem in ridicolul de a uita cine suntem. Este trist sa intalnesti un roman, care, din diferite motive se exprima intr-un dialect, care nu exista. In fata unui astfel de caz, simti o tristete imensa si intelegi indata ca persoana respectiva a pierdut interesul pentru limba romana. In privinta ei, am certitudinea ca trebuie sa o pastram intacta si cred ca postul TVR International este fereastra permanent deschisa, prin care ne putem mentine legatura cu tara. Prin intermediul ei ne putem creste copiii si, in cazul meu, nepoata, cu spiritul « Amintirilor din copilariei » ale lui Ion Creanga, cu poeziile lui Eminescu si cu muzica lui George Enescu. » Va multumim, stimata doamna pentru aprecieri ! Aceasta este si dorinta noastra : sa venim in intampinarea tuturor romanilor, indiferent de continentul unde sunt stabiliti, pentru a-i ajuta sa mentina, vie, legatura cu tara natala. Si, bineinteles, ca ne bucuram si noi, atunci cand invitatii noastri, desi sunt stabiliti de foarte multi ani in afara granitelor, pastreaza intacta limba romana.

2006-11-12T00:08:00.000+01:00

Los rumanos de la Comunitat apoyan la prórroga de 2 años
para lograr permiso automático de trabajo
Asociaciones de Europa del Este respaldan la propuesta del Gobierno
Las Provincias, 2006-11-02
P. H./VALENCIA
Dos asociaciones de europeos del Este en la Comunitat Valenciana consideran lógica y aceptable la propuesta del Gobierno de que los rumanos y los búlgaros no obtengan el permiso de trabajo de forma automática hasta 2009. Además, creen que la prórroga podría retrasar la llegada de más inmigrantes de estos países. Para rumanos y búlgaros no es ninguna sorpresa ni es nada negativo que el Gobierno haya propuesto una moratoria de dos años para que los ciudadanos de estos países puedan trabajar libremente en España.
La Asociación de Inmigrantes de Europa del Este considera que la prórroga puede hacer que muchos trabajadores esperen a ser comunitarios de pleno derecho para venir. La presidenta de esta entidad, Ángela Plácsintar, de nacionalidad húngara pero de origen rumano, recuerda que ocurrió lo mismo con los 10 últimos países que se incorporaron a la Unión Europea.
Subraya que desde el pasado 1 de mayo, fecha en que terminó una prórroga de dos años para polacos y lituanos, han empezado a venir más trabajadores desde estos países.
De hecho, la incorporación de estos 10 países a la UE hizo que checos, polacos y eslovenos desplazaran en la Comunitat Valenciana a los rumanos (aún extracomunitarios) en los contratos temporales para la vendimia, según informaron las agrupaciones de agricultores.
Moratoria positiva
Plácsintar sostiene que la prórroga de dos años para trabajar libremente está bien. Destaca que la mayoría de los ciudadanos de Europa del Este están acostumbrados a esperar a que caigan dictaduras, así que tenemos paciencia.
Lógica y aceptable fueron dos de los calificativos empleados por la Asociación de Rumanos en Valencia para describir la prórroga de dos años. Es normal que se aplique, porque Rumanía no tenía por qué ser diferente a Polonia y los otros países, resaltó Adriana Vidroiu, portavoz de esta entidad.
Mientras tanto, los rumanos y búlgaros se acogerán a las vías actuales de los extracomunitarios: contratos en el país de origen, contingentes para temporeros y renovaciones de permisos con al menos seis meses de cotización.

2006-11-09T03:24:00.000+01:00

IN SPANIA
In Spania,romanii sunt destul de repede acceptati datorita similitudinilor dintre cultura ,limba,religia si carácter.Suntem un popor muncitor si ca dovada stau statisticile INM,unde romanii ocupa primul loc intr-un top al nationalitatilor .Conform acestor statistici 96% dintre romanii cu permis de munca si rezidenta cotizeaza la Seguridad Social,in timp ce spaniolii sunt inregistrati cu un procentaj de 85%.

Trist este insa faptul ca la nivelul omului de rand,romanul este relationat cu retelele de prostitutie,cu grupurile de hoti ,cu cei care isi vand copiii prin baruri sau cu cersetorii din fata magazinelor. Din cauza celor 4% ,suntem nevoiti sa ducem o lupta inegala cu ziarele si posturile de televiziune care duc o campanie negativa
,discriminatorie,ireala,in ceea ce priveste comunitatea romaneasca,comportament injust fata de miile de anonimi,romani,care traiesc respectand normele si valorile societatii acestei tari.
.Am plecat cu miile din Romania plini de sperante si vise.
Dupa ce cu greu facem rost de bani pentru a plati biletul de calatorie, urmeaza, de cele mai multe ori, un drum lung de trei zile pe parcursul caruia ai timp destul sa te rogi ca cel ce a promis ca te va ajuta, sa te astepte cel putin in statia de autobuz.
Daca te numeri printre cei norocosi, prietenul, ruda, cunostinta, etc..., te va inghesui intr-o camera din casa unde locuieste cu chirie, cea mai mica desigur, unde mai mult ca sigur va trebui sa o imparti cu cineva.
Trezit din socul drumului si bucuria ca nu ai dormit pe peronul statiei de autobuz, in foarte putin timp vei constata ca acea camaruta trebuie sa o platesti. Speriat, insa cu inconstienta noului venit, incepi sa cauti de munca. In acest moment, realizezi ca nu cunosti limba, ca nu ai documentele necesare pentru a putea munci legal si mai ales, vei intelege ca studiile din tara nu ti se vor lua in consideratie .
Timpul trece fara sa tina cont de problemele si nevoile tale, se aproprie sfarsitul lunii si trebuie sa platesti chiria. Atunci accepti orice fel de munca, oricat de prost platita ar fi, si asa vei continua mult timp.
Cazul celor care se trezesc singuri, fara ca cineva sa ii astepte la sosire, este mult diferit, tragic chiar. Ramas singur pe peron simti ca pamantul iti fuge de sub picioare, insa nu disperi.
Incepi sa inventezi scuze ori motive pentru prietenul care inca nu si-a facut aparitia. Cand realizezi ca acest lucru nu se va produce, te cauti in buzunar, scoti o moneda si incepe nebunia telefoanelor. Ciudat insa, nimeni nu raspunde, iar tu trebuie sa faci macar un dus,iti este foame, somn, insa cel mai mult, iti este frica. Daca ti se intampla asa ceva, devi vulnerabil, o tinta sigura pentru retelele care vaneaza in statii de tren, autobuz sau aeroporturi.
Ti se poate intampla orice: de la furtul bagajului, banilor, pana la sechestru sau mai rau.

In ambele cazuri, dupa ce trec cele trei luni de viza, incepe frica expulzarii. Orice politai, gardian de paza sau de circulatie, devine obsesia zilnica de care nu vei scapa ani si ani. Bineinteles, lucrurile se schimba in momentul in care poti cat de cat sa te exprimi si mai ales atunci cand obtii actele mult asteptate.
Parcurgi apoi obositorul traseu din fiecare an pentru a-ti reinnoi permisul de munca, un traseu ce incepe la Ministerul Afacerilor Publice, continua cu cozile de la primarie si se termina cu asteptarea de la Politie. Pe la fiecare institutie mai sus mentionata, esti nevoit sa treci de doua ori: prima data pentru depunerea dosarului, apoi pentru scoaterea lui. Insa permisul de munca iti este atat de necesar incat, peste toate impedimentele acestui proces obositor, se asterne valul uitarii cand ti se pune permisul reinnoit in mana.
Nu stiu cum se desfasoara integrarea sau acceptarea romanilor in alte tari, insa pot spune cu singuranta ca in Spania romanii sint bine primiti, „adoptati” chiar de cercurile in care traiesc si muncesc.
Se spune despre romani ca sunt un dar pentru societatea spaniola si nu de putine ori am auzit spunandu-se ca sunt motorul economiei. Avantajul romanilor provine din faptul ca avem o cultura apropiata, invatam repede limba, suntem muncitori si bine educati. Reusita fiecaruia dintre noi depinde de rapiditatea si seriozitatea pasilor facuti spre insusirea si respectarea normelor societatii.
Evolutia evenimentelor politice si economice din Romania de dupa revolutie, a introdus in limbajul cotidian notiunea de emigrant. Cuvantul in sine este departe de a fi un statul social, este de fapt istoria unei vieti si nu de putine ori se poate numi drama.
Destinul a vrut ca „generatia de sacrificiu” a Romaniei, sa fie pusa la incercare inca o data (daca mai era necesar) si cu miile am ales drumul occidentului.
Nu trebuie sa uitam insa, sub nici o forma, ca noi suntem ambasadorii unei tari,mesagerii unei culturi si vorbitori de o limba latina prin excelenta,ramurile unui arbore cu radacinile adanc infipte in istoria de care avem toate motivele sa fim mandrii.
Cum spuneam,suntem ambasadorii unei tari iar faptul ca din diferite motive suntem raspanditi prin toate colturile lumii,ne face responsabili de imaginea Romaniei.
In prezent, numarul romanilor care au in propietate o casa si masina este destul de mare, din ce in ce mai mare, ceea ce inseamna ca romanul si-a insusit normele societatii capitaliste de consum. Sunt tot mai multi cei care s-au stabilit impreuna cu familia, in general in apropierea nucleelor urbane, unde probabilitatea gasirii unui loc de munca este mai mare, altii s-au casatorit si cel mai important, putem vorbi despre existenta unei NOI GENERATII DE ROMANI, o generatie care se naste si creste in spiritul democratic al societatii occidentale, o generatie in care trebuie sa ne punem toate sperantele, care reprezinta oxigenul de care Romania are atata nevoie.

Ne revine insa tuturor marea responsabilitate de a-i creste cu ROMANIA pe buze si in suflet. In ceea ce ma priveste, pot spune cu mandrie, ca sunt o bunica fericita, ca am o nepotica minunata care creste ascultand povestile si amintirile lui Ion Creanga.
Este important sa cunoasca basmele lui Petre Ispirescu,poeziile lui Mihai Eminescu,George Bacovia,Nichita Stanescu,Nicolae Labis,Lucian Blaga etc...
Este important sa ne pastram identitatea,sa o transmitem mai departe copiilor nostrii,iar tuturor celor care nu ne cunosc,sa le aratam cine suntem cu adevarat si mai ales ca Romania a apartinut acestui spatiu dintotdeauna.Cand occidentul va cunoaste arta,traditiile,cultura,istoria si sufletul cald al romanului,de abia atunci,xenofobia si rasismul vor disparea.Avem o obligatie morala fata de toti acei ce in urma cu mai bine de 17 ani,au riscat ,si-au pierdut viata chiar,pentru ca noi sa putem fi azi aici.Nu avem dreptul sa fim indiferenti la valoarea morala si umana a identitatii pe care o vom lasa mostenire,o identitate de care suntem cu totii responsabili.
Adriana Vidroiu Stanca

2006-11-09T03:17:00.000+01:00

DOR
Se simte iarna aici pe malul mediteranei,un vant sarat si umed adie usor,palmierii danseaza linistiti de-a lungul bulevardului puternic luminat,iar maslinul din fata blocului pare decis sa-mi intre in casa...
Se simte iarna prin aceste locuri,iar mie imi este dor de iarna mea de acasa,mi-e dor de Romania mea draga,mi-e dor de MAMA
Ne împartim sentimental între România si Spania în plus, poate că am lăsat acolo nişte părinţi, bunici, fraţi, surori, prieteni, amintiri, o mare de un albastru întunecat, primul sărut, o copilărie…
Înseamnã că Dumenzeu a dorit si a dăltuit destinul nostru încat să ne poarte paşii prin lumi străine , insa:Nicaieri in lume privighetoarea nu canta la fel de frumos ca ACASA.!
Aici,departe de aerul Carpatilor,marul nu are gust de mar,painea nu miroase a vatra,iar zambetul...este o masca dorului de cei dragi!!!!!.
SA APRINDEM O LUMANARE PENTRU TOTI ACEI CE NU MAI SUNT,
PENTRU SANATATEA CELOR DE ACASA, PENTRU SANATATEA ROMANILOR DE PRETUTINDENI , PENTRU ROMANIA NOASTRA DRAGA.
Acum in aceasta zi,ziua noastra a romanilor,as vrea sa pot face o minune,sa scutur in aer o bagheta magica si dintr-o data,macar pentru cateva clipe,toti,sa putem strange in brate pe cei dragi ramasi acasa...Dar nu am aceasta putere,tot ce pot ,este sa rostesc versurile unui cunoscut cantec romanesc:
DOAMNE OCROTESTE-I PE ROMANI
La multi ani tuturor romanilor !

Adriana Vidroiu Stanca

2006-11-09T03:13:00.000+01:00

O SINGURA MAMA,O SINGURA TARA
adriana vidroiu stanca

Luni, 18/09/2006 - 02:46
Se simte toamna prin aceste locuri si ca in fiecare toamna,ma simt cuprinsa de o nostalgie bolnavicioasa.
In astfel de momente,mintea imi fuge aiurea,in timp.Deschid astfel lada de zestre cu amintiri,imagini,locuri,mirosuri,sentimente,chipuri si vise,simt nevoia sa imi reamintesc de mirosul padurilor la poalele Timpei,de orasul muntilor si al brazilor,a iernilor cu ninsori potolite si a verilor racoroase,de Brasovul meu natal.Imi amintesc apoi de muzica valurilor si tipatul scurt al pescarusilor,de spiritul marii si tacerea nisipului in noptile minunate de vara ,de digul umed si aproape verde ,de nenumaratele alge marine ce faceau un popas printre blocurile mari de piatra risipind un miros ciudat de verde sarat si umed.Apoi ,asa ca o revelatie,imi amintesc de micutul orasel ascuns intre dealurile Bujorului.
Traiesc cu convingerea ca “cineva ,acolo sus,ma iubeste” .
Am crescut,visand ca voi deveni o femeie frumoasa,inteligenta,ambitioasa si respectata.In casa parintilor,ce oameni minunati,cuvintul meu avea greutate si opiniile mele erau luate in seama.Poate de aceea incepusem sa cred ca totul depinde de mine.Ma inselam .
NECESITATEA DE-A TE SIMTII LIBER
Trecusera doisprezece ani de la caderea lui Ceausescu cand m-am hotarat sa plec din tara. Ma intrebam ce s-a intimplat cu toate acele revendicari ale tinerilor,in special ale tinerilor, care isi asumasera riscul de-a nu parasi Piata Universitatii,strigind infierbintati :”LIBERTATE! LIBERTATE!”,”LUPTAM, MURIM ,DAR LIBERI VREM SA FIM”,”OLE!OLE!OLE!CEAUSESCU NU MAI E”!
Ce s-a intimplat cu toate sperantele lor? Este o intrebare la care istoria , mai devreme sau mai tirziu, va trebui sa ne dea raspunsul.
Ce s-a intimplat atunci,in decembrie 1989,ca si ce se intimpla acum dupa saptesprezece ani,este interesant prin numarul mare de intrebari fara raspus.
Privesc in jurul meu...Nu mai sintem atit de tineri,atit de visatori,de entuziasmati,de inocenti...
Incet , incet,incercam sa intoarcem pagina,sa privim cu ochii copiilor nostrii, sa acceptam ca am facut parte din generatia de sacrificiu a unei tari,o generatie care a purtat si mai poarta inca pe umeri,responsabilitatea schimbarilor iminente.Poate ca noi, tinerii de ieri,am fost doar actori ai unui scenariu bine regizat de minti oculte,de asta suntem constienti si ne simtim vinovati, insa mindrii in acelasi timp ca incet, incet, Romania va fi ceea ce merita sa fie:o tara europeana, libera si democratica.
Este usor sa scrii despre altii,sa intrii fara sa bati la usa in intimitatile si sentimentele altora, insa este foarte greu, aproape imposibil sa recunosti ce se intimpla cu tine.Simnti ca trebuie sa ascunzi multe fapte , ginduri,sentimente...
Fiecare avem ceva de ascuns, ceva de care ne este rusine si teama.Ma intreb ce s-ar intimpla daca nu ne-am masura cuvintele,tonul vocii,daca nu ne-am masura intensitatea sentimentelor?
Ce dezastru!
De aceea ne este dat sa ne bucuram numai de jumatatea permisa a libertatii,pentru ca libertatea are partea ei interzisa la care nu avem acces noi muritorii de rind...
Libertatea este un cuvint cu o definitie aparent simpla, insa realitatea ne demonstreaza ca a fi liber pe deplin, este o stare pe care niciodata nu o vom atinge.
Acolo unde bataia inimii ia nastere din ea insasi,incepe sa ia forma dorinta de libertate fizica si spirituala.
Adeseori, mai ales in singurate,incerc sa ma definesc ca persoana,sa dezleg scopul si sensul existentei mele, sa invat sa pun limite si totodata sa las ferestrele deschise infinitului.
Amintirea copilariei , nu are un raspuns in cuvinte sau imagini,am pastrat insa intensitatea sentimentelor si valoarea faptelor ...
Se simte toamna prin aceste locuri,iar mie imi este dor de toamna mea de acasa,mi-e dor de tara mea draga,mi-e dor de MAMA.

2006-11-09T02:54:00.000+01:00

La o biserica romaneasca din Valencia exista o fresca pictata chiar de preotul acesteia
Monday, 25 September 20Biserica romanilor din Canet d’en Berenguer gazduieste o fresa ce-l reprezinta pe Iisus cu Apostolii sai, pictata chiar de preotul bisericii, Liviu Mihoc.
In Canet d’en Berenguer, localitate ce apartine provinciei Valencia, preotul Liviu Mihoc se bucura de prezenta la slujbele religioase de prezenta unui numar de peste 3000 de credinciosi. Devotat bisericii si enoriasilor sai, acesta a pictat o fresca in capela bisericii ce reprezinta reproductia unei imagini in care Isus apare pescuind in compania apostolilor sai. Textul: ”Desde ahora seras pescador de hombres” inseamna „Incepand de acum, vei fi pescar de oameni” si reprezinata replica pe care i-a dat-o Iisus Apostolului Simon (Petru) cand acesta i s-a alaturat.
Ideea preotului Liviu Mihoc a facut o buna impresie atat comunitatii romanesti cat si locuitorilor din Canet, transmite Adriana Vidroiu Stanca,

2006-11-09T02:39:00.000+01:00

NOUA GENERATIE
Wednesday, 09 August 2006
Am plecat cu miile din Romania plini de sperante si vise.Dupa ce cu greu facem rost de bani pentru a plati biletul de calatorie, urmeaza, de cele mai multe ori, un drum lung de trei zile pe parcursul caruia ai timp destul sa te rogi ca cel ce a promis ca te va ajuta, sa te astepte cel putin in statia de autobuz.Daca te numeri printre cei norocosi, prietenul, ruda, cunostinta, etc..., te va inghesui intr-o camera din casa unde locuieste cu chirie, cea mai mica desigur, unde mai mult ca sigur nu vei locui singur. Trezit din socul drumului si bucuria ca nu ai dormit pe peronul statiei de autobuz, in foarte putin timp vei constata ca acea camaruta trebuie sa o platesti. Speriat, insa cu inconstienta noului venit, incepi sa cauti de munca. In acest moment, realizezi ca nu cunosti limba, ca nu ai documentele necesare pentru a putea munci legal si mai ales, vei intelege ca studiile din tara nu ti se vor lua in consideratie atata timp cat te afli in Spania ilegal. Timpul trece fara sa tina cont de problemele si nevoile tale, se aproprie sfarsitul lunii si trebuie sa platesti chiria. Atunci accepti orice fel de munca, oricat de prost platita ar fi, si asa vei continua mult timp.Cazul celor care se trezesc singuri, fara ca cineva sa ii astepte la sosire, este mult diferit, tragic chiar. Ramas singur pe peron simti ca pamantul iti fuge de sub picioare, insa nu disperi.Incepi sa inventezi scuze ori motive pentru prietenul care inca nu si-a facut aparitia. Cand realizezi ca acest lucru nu se va produce, te cauti in buzunar, scoti o moneda si incepe nebunia telefoanelor. Ciudat insa, nimeni nu raspunde, iar tu trebuie sa faci macar un dus. Iti este foame, somn, insa cel mai mult, iti este frica. Daca ti se intampla asa ceva, devii vulnerabil, o tinta sigura pentru retelele care vaneaza in statii de tren, autobuz sau aeroporturi. Ti se poate intampla orice: de la furtul bagajului, banilor, pana la sechestru sau mai rau.In ambele cazuri, dupa ce trec cele trei luni de viza, incepe frica expulzarii. Orice politai, gardian de paza sau de circulatie, devine obsesia zilnica de care nu vei scapa ani si ani. Bineinteles, lucrurile se schimba in momentul in care poti cat de cat sa te exprimi si mai ales atunci cand obtii actele pe care le-ai astept ani. Parcurgi apoi obositorul traseu din fiecare an pentru a-ti reinnoi permisul de munca, un traseu ce incepe la Ministerul Afacerilor Publice, continua cu cozile de la primarie si se termina cu asteptarea de la Politie. Pe la fiecare institutie mai sus mentionata, esti nevoit sa treci de doua ori: prima data pentru depunerea dosarului, apoi pentru scoaterea lui. Insa permisul de munca iti este atat de necesar incat, peste toate impedimentele acestui proces obositor, se asterne valul uitarii cand ti se pune permisul reinnoit in mana.Nu stiu cum se desfasoara integrarea sau acceptarea romanilor in alte tari, insa pot spune cu singuranta ca in Spania romanii sint bine primiti, „adoptati” chiar de cercurile in care traiesc si muncesc. Se spune despre romani ca sunt un dar pentru societatea spaniola si nu de putine ori am auzit spunandu-se ca sunt motorul economiei. Avantajul romanilor provine din faptul ca avem o cultura apropiata, invatam repede limba, suntem muncitori si bine educati. Reusita fiecaruia dintre noi depinde de rapiditatea si seriozitatea pasilor facuti spre insusirea si respectarea normelor societatii. Evolutia evenimentelor politice si economice din Romania de dupa revolutie, a introdus in limbajul cotidian notiunea de emigrant. Cuvantul in sine este departe de a fi un statul social, este de fapt istoria unei vieti si nu de putine ori se poate numi drama. Destinul a vrut ca „generatia de sacrificiu” a Romaniei, sa fie pusa la incercare inca o data (daca mai era necesar) si cu miile am ales drumul occidentului. In prezent, numarul romanilor care au in propietate o casa si masina este destul de mare, din ce in ce mai mare, ceea ce inseamna ca romanul si-a insusit normele societatii capitaliste de consum. Din ce in ce, sunt tot mai multi cei care s-au stabilit impreuna cu familia, in general in apropierea nucleelor urbane, unde probabilitatea unui loc de munca este mai mare, altii s-au casatorit si cel mai important, putem vorbi despre existenta unei NOI GENERATII DE ROMANI, o generatie care se naste si creste in spiritul democratic al societatii occidentale, o generatie in care trebuie sa ne punem toate sperantele, ce reprezinta oxigenul de care Romania are atata nevoie. Ne revine insa tuturor marea responsabilitate de a-i creste cu ROMANIA pe buze si in suflet. In ceea ce ma priveste, pot spune cu mandrie, ca sunt o bunica fericita, ca am o nepotica minunata care creste ascultand povestile si amintirile lui Ion Creanga.( ADRIANA VIDROIU STANCA, Valencia, pentru Spania Romaneasca)

2006-11-09T02:35:00.000+01:00

61.000 rumanos que viven en la Comunitat serán ciudadanos de la Unión Europea en 2007
El valenciano es el idioma más parecido al nuestro, asegura la presidenta de la asociación de inmigrantes de Rumanía
Las Provincias, 2006-10-01
La fecha del 1 de enero de 2007 ya es oficial. Desde ese día, no habrá rumanos y búlgaros sin papeles. En la Comunitat hay 61.000 y 21.000 ciudadanos de estos países, miembros de la Unión Europea el año que viene. El valenciano es el idioma más parecido al nuestro, explican en la asociación de inmigrantes de Rumanía. De momento no tendrán los mismo derechos que cualquier otro ciudadano de la Unión Europea, pero desde el 1 de enero de 2007 todos los inmigrantes de Rumanía y Bulgaria ya no podrán ser sin papeles.
Tendremos permiso de residencia, pero no de trabajo, explica Adriana Vidroiu, presidenta de la Asociación Carpatiana de Rumanos en Valencia.
Como ocurrió con los últimos 10 países que entraron en la UE (como Polonia) tardarán un par de años en tener el permiso de trabajo automático y en poder tener un empleo de cualquier sector económico.
Según los últimos datos oficiales, de principios de 2005, en la Comunitat Valenciana hay empadronados 61.000 rumanos y 21.000 búlgaros.
La mitad están inscritos en la Seguridad Social. El resto, o no trabajan como los 11.000 niños rumanos, o no tienen permiso de residencia y trabajo, como unos 20.000 adultos.
Según explica la dirigente de esta asociación, que toma el nombre de los montes Cárpatos, es muy injusta la imagen de los rumanos. El 96% de los que tienen permiso de trabajo en España tienen un empleo, destaca Vidroiu.
Fum i foc
De sus 61.000 compatriotas, hay 19.000 en Valencia y 29.000 en Castellón. Somos un pueblo trabajador, insiste.
Su asociación, creada hace poco más de un año, tratará de acercarse a la sociedad valenciana a través de la cultura. Este mes de octubre organizarán una exposición de un pintora valenciana que cumple 80 años, Trini Belda.
Además, Adriana Vidroiu destaca los puntos culturales en común entre Rumanía y España. Hay una razón de peso para que la Comunitat sea el destino mayoritario en España, después de Madrid: El valenciano es el idioma más parecido al rumano. Más que el castellano, subraya.
Coges un diccionario de valenciano y en un momento ves 80 ó 100 palabras que se escriben y se pronuncian exactamente igual, agregó. Como ejemplos: Fum i foc.
phuguet@lasprovincias.es

2006-11-09T02:19:00.000+01:00

LEVANTE
Edición digital nº3338
Sábado, 11 de noviembre de 2006
¿QUIÉN DEFIRNDE LA DIGNIDAD DE LOS RUMANOS ?
ADRIANA VIDROIU STANCA
Día tras día no tenemos mas remedio que soportar la humillación por parte de los medios de comunicación. Titulares a cual de ellos mas impactante, alarmante, discriminatorio y xenófobo hacia el colectivo rumano de este país llenan diariamente espacios en periódicos, radios y televisiones que crean una tensión social debido a la amplificación y multiplicación del fenómeno infraccional hasta tal punto que a nivel de la calle el ciudadano rumano está siendo presentado como una amenaza hacia la estabilidad y el buen funcionamiento de las instituciones democráticas, como si fuera un peligro universal. Titulares como: «El 1 de enero, nuestro más variopinto colectivo de inmigrantes -expertos informáticos, violentos mafiosos, fervorosos cristianos, niños ladrones...,- ingresan en Europa». «450.000 rumanos tendrán en nuestro país plenos derechos». «Podrán decidir con su voto la alcaldía de importantes ciudades en las próximas municipales...», no hacen otra cosa más que echar tierra en la cara del rumano que sin tener culpa se le está utilizando como instrumento para ganar las elecciones de 2007. ¿Tan mal van las cosas, tan grave es la situación de la clase política española que se agarre ahora como un clavo de esa pobre clase social inmigrante, que no hace nada mas que buscar la tranquilidad y defender su dignidad? Está claro. Leyendo los periódicos, escuchando las noticias es fácil de entender quien decide la suerte de este país. Los massmedia tienen el poder de mover los hilos para que la balanza se incline de la parte que le convenga. Parece que le está tocando ahora a los rumanos pagar la crisis de consenso, argumentos, credibilidad y apoyo social de la que carece la clase política. Se está hablando de 450.000 rumanos como si fueran 450.000 delincuentes que van a tener derecho al voto y el poder de decidir la suerte de este país. España es mucho más que eso. Nadie hace referencia a las estadísticas del INEM que demuestran que el 96% de esos 450.000 arriba mencionados cotiza a la Seguridad Social, hace cada año la declaración de la renta, va a comprar y paga lo mismo por una barra de pan, por el gasoil, por la carne, por la leche..., como un ciudadano más. Nadie habla de ese 96% de rumanos anónimos que se levanta cada mañana para ir a ganar su salario digna y honestamente. Para la prensa de este país existen solo los demás, ese 4% que crea una imagen falsa, preocupante y criminal. Desde mi punto de vista se está mostrando desesperación como último recurso en la locura de la caza del voto. Si me equivoco pido que se me disculpe la falta de información pero si es así que alguien me conteste el porqué la verdad sobre el colectivo rumano no se saca a la luz o no interesa a nadie. Lo más grave de todo lo anteriormente expuesto es que a nosotros no nos defiende nadie, nuestros representantes rumanos están ciegos por la relevancia que se les da en este momento y es por eso que están dispuestos a comprometerse y hacerse defensor del diablo. Conscientes del poder, quieren aprovechar al máximo el momento para obtener fondos, subvenciones o cualquier tipo de beneficio. Hace tiempo que ninguno de nuestros representantes sale a dar la cara en voz alta a defender la dignidad rumana, pero tampoco lo hacen por lo bajo. Sorprende como nadie sale a explicar que significa ser sin papeles. Digo esto porque para la mayoría de los españoles el calificativo de sin papeles es sinónimo de delincuente. El hecho de no tener papeles no significa nada más que se está en una situación irregular, no por eso eres delincuente. Los representantes rumanos de siempre salen cada semana en periódicos diciendo aberraciones sobre nuestra comunidad y yo a todos estos les recomiendo que se acerquen mas a sus compatriotas porque los necesitan, que dejen al margen sus intereses. Somos tantos los rumanos que vivimos en este país y no en otro porque en esta tierra, tan lejos de nuestras casas hemos encontrado el calor humano y la comprensión necesaria ofrecida por los muchos ciudadanos que no hacen política, que no tienen intereses ocultos y porque nos han abierto las puertas de sus casas deseando compartir con nosotros este espacio.
Somos tantos porque nos sentimos aceptados, valorados y respetados por la sociedad civil española, esta misma sociedad de la cual los políticos solo se acuerdan una vez cada cuatro años. Aunque la televisión y la prensa intentan mutilar la verdad, los españoles que tienen contacto día tras día con rumanos no se dejan manipular fácilmente. Ellos saben muy bien castigar a los infractores de la ley y saben respetar a los que trabajan. *

2006-11-07T02:10:00.000+01:00

interviu - portada: A la caza de los nuevos votantes
• La anexión de Rumanía y Bulgaria a la UE podrá ser determinante en las próximas elecciones regionales.
Reportaje por: Karin Cabrera
Fotografías por:
23/10/06
La Comisión Europea admitió la pasada semana a Rumanía y Bulgaria como miembros de pleno derecho de la Unión Europea y con ellos el bloque pasará a estar formado por 27 m

iembros. Estos derechos entrarán en vigor el próximo 1 de enero de 2007 y afectarán a todos aquellos ciudadanos de nacionalidad rumana y búlgara que se encuentren empadronados en un municipio español, independientemente de su estatus laboral.
La Comunidad de Madrid se verá especialmente afectada por esta nueva entrada, dado el elevado número de inmigrantes de algunas de las localidades madrileñas. Según datos del Instituto Nacional de Estadística (INE), en Alcalá de Henares, que cuenta con 197.804 habitantes, hay 15.088 rumanos en el censo. En otra de las localidades con mayor número de extranjeros en Madrid, Coslada, de 82.894 habitantes, viven 13.000 rumanos. Tanto los de Alcalá de Henares como los de Coslada están en situación de empadronamiento legal y regulado, por lo que en mayo del año 2007 contarán con todos los derechos para votar en las elecciones municipales.
La Comunidad Valenciana será otra gran afectada por esta nueva anexión. Según datos oficiales, en el año 2005 eran 61.000 los rumanos empadronados en esa Comunidad y 21.000 el número de búlgaros. A partir del 1 de enero todos los inmigrantes de Rumanía y Bulgaria ya no podrán ser sin papeles. Como explica Adriana Vidroiu

2006-11-07T02:03:00.000+01:00

(3/243) Sâmbătă 04 Noiembrie 2006, 01:49

Postat de: adriana vidroiu stanca, valencia -spania

ZAMBETUL... O MASCA A DORULUI DE CEI DRAGI...

Stim cu totii ca odata ajunsi in occident, nu ne gandim decat cum sa trimitem bani acasa, sa reparam casa, sa ne punem centrale proprii, sa ne cumparam un apartament, etc... Toate acesta trebuie rezolvate si cat mai curand.Toti suntem de acord ca in tara au ramas multe lucruri nerezolvate, multe datorii de achitat si nu in ultimul rand ne doare sa stim ca suntem departe.Vrem sa credem ca trimitand bani,suntem mai putin vinovati,iar cei ramasi in urma vor putea suporta mai usor distanta care ne desparte. Imi amintesc de acele timpuri cand inca mai locuiam in Romania ,de felul in care ii priveam pe toti aceia care se intorceau din occident in vacanta .Era un fel de invidie nevinovata care imi trezea un sentiment de neputinta si disperare. Pe atunci credeam ca in occident banii se castiga mai usor iar gija zilei de miine dispare odata cu atingerea pamantului occidentului,asa ca si cand ar fi de ajuns sa pleci ca sa te realizezi. Azi, dupa atatia ani, stiu care este realitatea.Fiecare dintre noi,cei care am luat din diferite motive drumul occidentului,fiecare are deci istoria lui,una mai interesanta decat alta.Fiecare dintre noi a trebuit sa faca eforturi,uneori fara nici un rezultat,pentru a putea gasi un loc de munca,unul mult sub nivelul pregatirii cu care se vine din tara. 99% dintre barbati,gasesc de lucru la negru in constructii,fiind nevoiti sa lucreze la inceput pentru 30 € /zi,bani care aici nu inseamna mare lucru daca tinem cont de faptul ca orice cheltuiala se face in aceasta moneda.Pentru femei gasirea unui loc de munca reprezinta sa fi sluga in casa cuiva,iar daca mai are si ghinionul sa lucreze pentru cineva care sufera de xenofobie si rasism,isi petrece ziua plangand si muncind. Apoi,dupa toate aceste umilinte si nedreptati, pentru a putea trimite bani acasa trebuie sa faci multe economii , sa iti planifici foarte bine salariul.Este o vorba care circula in Spania ce suna asa: Muncind cinstit,nimeni nu ajunge sa fie bogat ,si este adevarat.Toti ce poti face este sa trimiti bani acasa,sa ii ajuti pe cei ramasi in tara,sau sa iti construiesti o casa spre invidia vecinului ,care nu a fost atat de norocos si a ramas sa traiasca sarac insa demn in tara lui. Poate ca ar trebui sa facem ceva si pentru Romania,pentru toti acei care nu si-au putut permite sa plece,pentru toti si pentru copii nostrii care ,cine stie,vor putea decide sa se intoarca acasa.Numarul celor care investesc in Romania este insignifiant, aproape nul, iar majoritatea celor care se intorc sa isi petreaca vacantele ,nu fac altceva decat sa distorsioneze adevarul.Dau impresia (falsa de altfel) cum ca pe aici fug cainii cu covrigii in coada,ca duc o viata de lux si ca cineva a rasturnat caruta cu bani la ei in poarta.Nimic mai neadevarat.Cei mai multi traiesc intr-un apartament micut pe care il impart cu alti cativa,pentru a putea plati chiria care a atins preturi exorbitante.Nu voi intelege niciodata aceasta ingamfare destructiva a unora.Cunosc persoane care traiesc aici in conditii greu de descris,care muncesc zi lumina pentru un salariu de nimic,iar cand se duc in tara isi pun haine de marca cumparate la jumatate de pret de la hoti ,apoi cheltuiesc intr-o saptamana in tara ,tot ce cu greu au putut strange intr-un an .Toate acestea,doar pentru a lasa impresia falsa ca s-a ajuns,ori pentru a ii ride vecinului in nas.Ce mare greseala!!!!!!!! In primavara am fost in vacanta in Romania si am ramas uimita de faptul ca in oraselul unde locuiesc parintii mei functiona o fabrica de incaltaminte si una de echipamente de lucru, amandoua recent infiintate. Propietarii erau un turc si un sirian.Am simtit un gust amar sa constat nedreptatea pe care suntem nevoiti sa o suportam atat noi cei ce traim in occident cat si cei de acasa.. Romanii care au plecat din tara lucreaza pentru straini, iar cei care au ramas acasa sunt nevoiti sa lucreze tot pentru straini.Nu suntem un popor de sclavi,niciodata nu am fost,pentru ca in acele perioade ale istoriei cand ne-am aflat sub dominatie straina,exista o lupta din umbra pentru a nu permite nimanui sa puna stapanire pe ce este al nostru din mosi stramosi,pentru ca nimeni sa nu ne transforme in sclavi la noi acasa.Azi, nu are rost sa facem vinovata conducerea tarii, politica este aceeasi in orice parte a lumii, este o criza mondiala de politicieni adevarati. Ce se intampla in Romania se intampla peste tot in lume si cred ca este o greseala sa asteptam din partea politicienilor sa scoata Romania din criza. Poate ca ar trebui sa ne unim financiar noi cei plecati si sa investim in crearea unor locuri de munca in Romania. In definitiv, nu se stie cat vom ramane departe de tara si mai ales sa incercam sa readucem zambetul pe buze a celor ramasi acasa. Trebuiesc schimbate prioritatile si cine stie, poate ca copiii nostri nu vor mai lucra pentru straini, poate se vor intoarce in tara sa conduca propia firma. Poate ca in acest fel numarul celor care parasesc tara se va diminua considerabil. Nicaieri in lume privighetoarea nu canta la fel de frumos ca ACASA.! Aici,departe de aerul Carpatilor,marul nu are gust de mar,painea nu miroase a vatra,iar zambetul...este masca dorului de cei dragi!!!!!.

Adriana Vidroiu Stanca Valencia 2006

2006-10-24T02:22:00.000+02:00

RomaniaItalia.NET @Work Comunitatea virtuala a romanilor din Italia Forumul romanilor din Italia munca acte studii permis consulat familie casa distractie

2006-10-24T02:21:00.002+02:00

http://www.romaniaitalia.net/content/view/3586/225/

2006-10-24T02:19:00.000+02:00

http://www.romaniaitalia.net/content/view/3649/225/

2006-10-24T02:17:00.001+02:00

RomaniaItalia.NET @Work Comunitatea virtuala a romanilor din Italia Forumul romanilor din Italia munca acte studii permis consulat familie casa distractie

2006-10-24T02:17:00.000+02:00

http://www.romaniaitalia.net/content/view/2820/222/

2006-10-24T02:16:00.000+02:00

RomaniaItalia.NET @Work Comunitatea virtuala a romanilor din Italia Forumul romanilor din Italia munca acte studii permis consulat familie casa distractie

2006-10-24T02:15:00.000+02:00

RomaniaItalia.NET @Work Comunitatea virtuala a romanilor din Italia Forumul romanilor din Italia munca acte studii permis consulat familie casa distractie

2006-10-24T02:09:00.000+02:00

A la caza del voto del Este. lasprovincias.es

2006-10-24T02:06:00.000+02:00

RomaniaItalia.NET @Work Comunitatea virtuala a romanilor din Italia Forumul romanilor din Italia munca acte studii permis consulat familie casa distractie

2006-10-24T02:01:00.000+02:00

Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni

2006-10-24T01:59:00.000+02:00

Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni

2006-10-24T01:58:00.000+02:00

Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni

2006-10-24T01:55:00.000+02:00

Spania Româneasca

LLEVARE SIEMPRE RUMANIA EN MI CORAZON
Scris de Administrator
Monday, 23 October 2006
El pasado sábado 21 de Octubre de 2006 en la Fundación CEIM de Valencia se celebró la inauguración de la exposición de pintura bajo el titulo “TESTIGOS SILENCIOSOS DE LA HISTORIA DE ESPAÑA”, homenaje a Trini Belda y organizado por Asociación de los Rumanos de Valencia ASROVA CARPATINA que de esta forma abre un ciclo de actividades culturales dirigidas a mejorar la imagen de nuestro país y al mismo tiempo llegar al corazón de todos los valencianos a través de nuestra cultura.
La mujer homenajeada de ochenta años, hija de esta tierra valenciana y pintora por afición ha visto pasar por su vida la historia mas reciente de este país y es por esto el titulo que hemos querido dar a esta exposición.
Adriana Vidroiu: ¿Qué sientes?
Trini Belda: A mis ochenta años poder cumplir un sueño es casi imposible y vosotros me habeis dado la oportunidad de conseguirlo. Esto ha sido para mi una gran alegria y me ha dado fuerzas para poder seguir con mi afición. Yo sé que mi pintura no tiene una técnica depurada porque soy una aprendiz pero estoy segura que la proxima vez será mejor. Para mi todo esto ha sido una gran sorpresa porque no conocía ni el sitio elegido para la exposición ni a la mayoria de las personas que con tanto cariño se implicaron para organizar todo esto.
Gabriel, el Presidente de la Asociación, Giorgiana, la secretaria, Cristina, la tesorera y a todos los demás a los que agradezco su colaboración e implicación sentimental por este día tan maravilloso que me han hecho pasar.
Adriana Vidroiu: ¿Qué sabias antes sobre Rumania?
Trini Belda: Muy poco, pero gracias a las imágenes que se proyectaron en una gran pantalla de Rumania y acompañadas de esa música tan maravillosa (Gheorghe Zamfir) he podido enamorarme de los paisajes, y lo mas importante es que tanto para mi como para todos los valencianos que hemos visto las imágenes nos dimos cuenta de que somos muy parecidos en costumbres, cultura, gastronomía,… Hasta la religión creo que es la misma, los ortodoxos y los católicos no se diferencian en casi nada, no hay nada mas que fijarse en el interior, en los elementos arquitectónicos, de culto o en la decoración religiosa de una iglesia ortodoxa y una católica.
Conocía muy poco sobre Rumania pero tampoco sabia nada sobre sus gentes.
Imaginate mi sorpresa y la emoción que sentí cuando bajé del coche ante el edificio tan emblemático de Valencia y me di cuenta que aquí era donde se iba a exponer mis cuadros, porque nunca jamás podría haber soñado una cosa tan grande para mi. Los que me acompañaron a esta inauguración coincidimos en elogiar a los organizadores no solo por mostrar interés por mi pintura sino por su inquietud por los mayores de Valencia.
Adriana Vidroiu: Para terminar quieres decirnos alguna cosa mas.
Trini Belda: Solo reiterar mi agradecimiento a toda esta gente maravillosa que he conocido y decirte que LLEVARE SIEMPRE RUMANIA EN MI CORAZON.
Adriana Vidroiu
Responsable de Cultura

2006-10-24T01:24:00.000+02:00

Se simte toamna prin aceste locuri si ca in fiecare toamna,ma cuprinde nostalgia trecutului.
In astfel de momente gandurile imi fug aiurea in timp.Deschid lada de zestre cu amintiri,imagini,locuri,mirosuri,sentimente,simt nevoia sa-mi reamintesc mirosul padurilor de la poalele Tampei,orasul muntilor si al brazilor,de iernile cu ninsori potolite si de verile racoroase,de Brasovul meu natal.
....
Se simte toamna aici pe malul mediteranei,un vant sarat si umed adie usor,palmierii danseaza linistiti de-a lungul bulevardului puternic luminat,iar maslinul din fata blocului pare decis sa-mi intre in casa...
Se simte toamna prin aceste locuri,iar mie imi este dor de toamna mea de acasa,mi-e dor de Romania mea draga,mi-e dor de MAMA!